Acționarul majoritar Victoriabank a fost amendat cu 100 mii de euro

Curtea de Apel Cluj a decis ca Banca Transilvania să rămână cu amenda de 100.000 de euro dată în dosarul în care angajaţii băncii au „plimbat” pe WhatsApp date personale ale clienţilor, scrie Ziarul Financiar.

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPCDP) a obţinut în instanţă o hotărâre definitivă de menţinere a unei amenzi de 100.000 de euro aplicate Băncii Transilvania într-un dosar în care angajaţi ai băncii au transferat între ei şi apoi, pe WhatsApp şi în afara companiei, date personale ale clienţilor.

„Prin Hotărârea civilă nr. 9 din 13.04.2022, definitivă, Curtea de Apel Cluj a confirmat amenda în cuantum de 100.000 de euro aplicată de Autoritatea de Supraveghere Băncii Transilvania, pentru încălcarea art. 32 alin. (1) şi (2) coroborat cu art. 5 alin. (1) lit. f) din Regulamentul General privind Protecţia Datelor”, a comunicat ANSPCDP.

De asemenea, instanţa a reţinut următoarele aspecte, conform ANSPDCP: „În cauză, pentru a dovedi conduita sa diligentă în ce priveşte instruirea personalului în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal reclamanta a depus o serie de reglementări interne precum şi dovada organizării unor cursuri având această tematică, însă apare important de subliniat ca nu s-a dovedit participarea efectivă a personalului la aceste cursuri şi nici aplicarea efectivă a vreunei modalităţi de verificare a însuşirii acestor cunostinţe şi informaţii. De altfel, aspectele invocate de reclamantă în sensul în care ar fi luat măsuri adecvate, în scopul implementării prevederilor din Regulament, sunt contrazise chiar de faptele constatate prin procesul verbal de contravenţie şi necontestate, care atestă divulgarea intenţionată, în mod neautorizat, de către persoanele aflate sub autoritatea Băncii, a unui şsetţ însemnat de date cu caracter personal (unele din categoria datelor extrem de sensibile) către un număr foarte mare de persoane.

Dezinvoltura cu care angajaţii reclamantei au acţionat, transmiţând de la unul la altul datele cu caracter personal ale clientului băncii şi ulterior, unor terţe persoane, prin intermediul aplicaţiei Whatsapp, atestă nu doar necunoaşterea procedurilor de lucru privind prelucrarea datelor cu caracter pesonal cât mai ales (şi mai grav) inabilitatea acestora de a identifica şi califica datele la care au acces ca find date cu caracter personal, ceea ce denotă o lipsă acută de instruire efectivă.”

De asemenea, aceeaşi soluţie favorabilă Autorităţii de Supraveghere a fost pronunţată şi la fond, prin Sentinţa civilă nr. 1309 din 06 Mai 2021 a Tribunalului Cluj, menţinută în întregime de instanţa de apel, constatându-se faptul că „cererea de chemare în judecată formulată de reclamata Banca Transilvania SA în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, se vădeste neîntemeiată şi va fi respinsă, procesul-verbal de contravenţie nr. 23409 încheiat de pârâtă la data de 26.11.2020 urmând a fi menţinut ca deplin legal şi temeinic”.

Banca Transilvania a devenit acționarul Victoriabank în anul 2018 după ce a achiziționat împreună cu BERD participația de 66%. Victoriabank este a treia bancă din Republica Moldova după mărime cu active de 16,1 miliarde de lei. La sfârșitul lunii septembrie, banca din Republica Moldova avea credite acordate în sumă de 5 miliarde de lei și depozite de 12,4 miliarde de lei și un profit de 230,3 mil. de lei.

#Victoriabank #acționar #amenda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.