Acţiunile băncilor din zona euro se prăbușesc

Acţiunile băncilor din zona euro au înregistrat joi scăderi semnificative, după ce forţele ruseşti au atacat ţinte din Ucraina, iar Occidentul a promis că va adopta noi sancţiuni împotriva Moscovei, transmite Reuters.

Indicele bursier pentru băncile din zona euro este în grafic pentru a înregistra cea mai slabă zi din martie 2020, când pieţele financiare erau afectate de informaţiile privind pandemia de COVID-19. Joi la prânz, indicele a scăzut cu 8,6%, ştergând toate câştigurile din 2022.

În timp ce mai multe bănci internaţionale şi-au redus operaţiunile din Rusia în ultimii ani, UniCredit SpA, Societe Generale şi Raiffeisen Bank International AG sunt în continuare cele mai mari bănci europene prezente pe piaţa rusească.

Indicele bursier pentru băncile din Italia înregistra un declin de peste 9%, titlurile UniCredit au scăzut cu 11,4%, în timp ce acţiunile altor bănci europene cu expunere la Rusia, precum Societe Generale, Raiffeisen Bank şi ING, au înregistrat scăderi între 8% şi 20%.

Liderii Uniunii Europene se vor reuni joi după-amiază, în cadrul unui Consiliu European extraordinar, pentru a discuta despre noi sancţiuni „masive şi severe’” împotriva Rusiei, care sunt în curs de finalizare şi vor fi adoptate „rapid’”. Noile sancţiuni propuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei vor viza sectoare strategice şi vor bloca accesul băncilor ruseşti pe pieţele financiare europene.

#zona euro #bănci #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape 16 milioane de lei vor fi alocate în următorii trei ani pentru a clarifica situația juridică a blocurilor locative înregistrate în prezent în cadastru pe numele statului sau al autorităților locale, dar care, de facto, se află în proprietate privată.

Programul de stat pentru anii 2026–2028, care urmează a fi examinat în ședința Guvernului din 4 februarie, prevede verificarea documentației cadastrale și operarea modificărilor necesare în Registrul bunurilor imobile pentru aproximativ 12 580 de blocuri locative care figurează deja în evidențe, dar pentru care trebuie stabilit statutul juridic exact – condominiu sau „condominiu incomplet”.

Autoritățile explică necesitatea intervenției prin faptul că, deși majoritatea apartamentelor au fost privatizate încă din anii ’90, situația juridică a părților comune și a clădirilor în ansamblu a rămas neclară.

„S-a dovedit că proprietarii fondului locativ privatizat nu poartă în mod real responsabilitatea pentru proprietatea care le aparține, nu întreprind măsuri necesare pentru întreținerea locuințelor proprii și nici a spațiilor comune din cadrul condominiului”, se arată în nota informativă a proiectului.

În același document se menționează că bugetele locale continuă să suporte cheltuieli pentru întreținerea acestor imobile, deși statul și autoritățile locale mai dețin în proprietate directă sub 2% din fondul locativ. „Bugetele locale sunt nevoite să suporte cheltuieli esențiale pentru întreținerea fondului locativ privatizat (…) intervențiile fiind mai mult acțiuni sporadice, haotice și ineficiente”, se mai precizează în nota informativă.

Programul nu presupune construcții sau reparații, ci doar analizarea arhivelor cadastrale, întocmirea actelor de constatare și actualizarea înscrierilor din registru. Costul total estimat este de 15,85 milioane de lei, din care circa 1 milion lei va fi cheltuit în 2026, 6,7 milioane lei în 2027 și 8,1 milioane lei în 2028.

Scopul declarat este ca, după finalizarea procesului, responsabilitatea administrării blocurilor să revină clar proprietarilor din condominiu, iar datele cadastrale să reflecte situația reală din teren.

Programul urmează să fie implementat de Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, prin intermediul Cadastrul Bunurilor Imobile, care va prezenta anual rapoarte privind stadiul lucrărilor.