Acțiunile Moderna au crescut cu 8%. Gigantul american a crescut pe bursă cu peste 300% de la începutul anului

Acţiunile grupului farmaceutic american Moderna (simbol bursier MRNA) s-au apreciat cu 7,8% la sfârşitul ultimei şedinţe de tranzacţionare din New York, după ce compania a declarat că dezvoltă un ser care oferă protecţie atât împotriva coronavirusului, cât şi împotriva gripei sezoniere, notează CNBC.

Noul vaccin, pe care firma îl numeşte mRNA-1073, combină vaccinul actual anti-Covid-19 şi un ser de combatere a gripei care se află în plin proces de dezvoltare, conform unui comunicat de presă.

„Astăzi anunţăm primul pas al noului nostru program de dezvoltare a unui vaccin pentru Covid-19 şi gripa sezonieră. De asemenea, facem progrese cu privire la înrolarea pacienţilor în programele noastre privind bolile rare şi ne devotăm în totalitate testelor pentru vaccinurile anti-cancer. Considerăm că acesta este doar începutul unei noi epoci a medicinei bazate pe informaţii”, spune CEO-ul Stephane Bancel.

Până acum au fost distribuite în Statele Unite peste 147 de milioane de vaccinuri anti-Covid dezvoltate de Moderna.

Vaccinurile pe bază de ARN mesager create de Moderna şi Pfizer/BioNTech „păcălesc” corpul să producă o formă inofensivă a virusului SARS-CoV-2, declanşând astfel un răspuns imun. Experţii argumentează că acest tip de vaccin este mai uşor de produs prin comparaţie cu serurile tradiţionale, care transmit de obicei o variantă slăbită a virusului pentru a produce un răspuns imun.

Acţiunile Moderna au crescut cu 308% de la începutul anului până în prezent, societatea raportând în acest sens un plus de aproape 700% de-a lungul ultimelor 12 luni. Prin comparaţie, acţiunile Pfizer (PFE) s-au apreciat cu 25% de la începutul lui 2021 şi cu 36% în ultimul an.

Însă capitalizarea Pfizer ajunge la 258 de miliarde de dolari, în timp ce Moderna înregistrează o valoare de piaţă de circa 184 de miliarde de dolari.

#moderna #gigant #crestere #pret #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.