Acțiunile Yandex s-au prăbușit cu 9%, după vânzarea către un grup de oligarhi ruși

Compania olandeză Yandex NV a anunțat vânzarea afacerii sale din Rusia pentru 475 de miliarde de ruble (5,2 miliarde de dolari) unui consorțiu de investitori ruși, inclusiv conducerea Yandex și structurile deținute de concernul petrolier Lukoil.

UPDATE: „Yandex Go, ca și până acum, continuă să se dezvolte în Republica Moldova. Respectivul acord nu va afecta afacerile din țară”, se arată în comentariu, Yandex Go în Moldova.

Tranzacția va fi plătită în numerar și acțiuni de clasa A, în numerar de cel puțin 230 de miliarde de ruble. Prețul de vânzare ține cont de reducerea de 50 la sută la care investitorii străini trebuie să-și vândă activele rusești. Consorțiul va avea cinci participanți: un grup de manageri Yandex, structurile lui Alexander Chachav, Pavel Prass, grupul Lukoil și Alexander Ryazanov. Niciunul dintre participanții consorțiului nu va avea un pachet de control.

Acțiunile Yandex de la Bursa din Moscova au scăzut cu 9,3% la începutul tranzacționării, dar în prezent pierd aproximativ 4%.

Yandex a anunțat planuri de a schimba proprietatea și structura de guvernanță corporativă a grupului, împărțind activele în rusești și străine, în toamna anului 2022, la scurt timp după începerea războiului cu Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#yandex #actiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.