Activele din sectorul bancar, concentrate la 4 instituții. Detalii și explicații oferite de INCE

Gradul de concentrare a sectorului bancar autohton rămâne la un nivel înalt și în anul 2020.

Potrivit unei publicații a Institutului Național de Cercetări Economice, indicele de concentrare a pieţei activului (IHH), a urcat de la 1750,3 puncte în anul 2019 la 1761,9 puncte la finele anului 2020, nivel de la care sectorul bancar este considerat că se încadrează în limitele unei pieţe bancare cu un grad moderat de concentrare.

Iar după valoarea creditelor (1961,8 puncte) în comparație cu cel al depozitelor (1832,3 puncte), indică o concentrare mai ridicată (piaţa excesiv concentrată) a pieţei bancare a Republicii Moldova.

Clasamentul primelor patru bănci comerciale, care deţin 79,6% din credite totale, a scăzut cu 0,5% în anul 2020, faţă de 2019, arată cifrele analizate de INCE.

Sectorul bancar prezintă un nivel de concentrare mai ridicat, reflectat atât de cota de piaţă în funcţie de activele deţinute de primele patru bănci din sistem, cât şi de indicele Herfindahl- Hirschman (IHH) calculat de active. Evoluţia ascendenţă a acestui indicator arată o creştere continuă a gradului de concentrare a sectorului bancar autohton şi creşterea competiţiei între bănci.

#sector bancar #Active bancare #Institutul Național de Cercetări Economice #INCE #bănci Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.