Activele șefului perlei bancare rusești și ale fiicelor lui Putin, praf și pulbere. UE le-a înghețat

Uniunea Europeană a convenit să îngheţe activele din UE ale băncii ruseşti Sberbank, ale celor două fiice ale lui Vladimir Putin şi ale mai multor oligarhi, potrivit unui document publicat vineri în jurnalul oficial al UE citat de Reuters.

De la începutul războiului din Ucraina, UE a pus pe lista neagră aproximativ 700 de persoane legate de Kremlin sau acuzate că au susţinut invazia, pe care Moscova o numeşte „operaţiune specială”. Cu toate acestea, acest lucru nu a dus întotdeauna la o îngheţare rapidă a activelor, pe fondul obstacolelor juridice şi, uneori, a lipsei de voinţă politică.

Noile măsuri vor lovi alte peste 200 de persoane, majoritatea din regiunile separatiste Luhansk şi Doneţk, dar şi oameni de afaceri de top, politicieni şi militari apropiaţi de Kremlin.

Alte 18 entităţi au fost, de asemenea, afectate de îngheţarea activelor, inclusiv patru bănci, precum VTB, şi firme militare, aproape dublând numărul companiilor afectate de sancţiuni de la începutul războiului.

Herman Gref, şeful Sberbank, a fost adăugat pe lista neagră a UE, potrivit documentului. Până acum, UE s-a abţinut să sancţioneze banca, care joacă un rol-cheie în plăţile pentru energie.

Fiicele lui Putin, Ekaterina Tikhonova şi Maria Vorontsova, au fost, de asemenea, sancţionate acum pentru că au beneficiat de pe urma guvernului rus, se arată în document.

Putin fusese deja sancţionat într-o primă rundă de măsuri restrictive, deşi nu este clar ce active deţin el şi familia sa în UE.

Oligarhii bogaţi folosesc, de obicei, paravane sau companii fantomă şi trusturi anonime pentru a-şi proteja activele, ceea ce face foarte dificilă, dacă nu chiar imposibilă, identificarea lor de către anchetatori, în special în jurisdicţiile cu reguli relaxate privind beneficiarii reali ai companiilor.

Directorul executiv al companiei petroliere Surgutneftegas, Vladimir Bogdanov, fondatorul gigantului din aluminiu Rusal, Oleg Deripaska, miliardarul Boris Rotenberg, principalul acţionar al celei mai mari companii miniere de aur din Rusia, Polyus, Said Kerimov, şi şeful platformei ruseşti de comerţ electronic Ozon, Alexander Shulgin, au fost, de asemenea, sancţionaţi.

Noile decizii fac parte din cel de-al cincilea pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei, care include o interdicţie asupra importurilor de cărbune şi restricţii de intrare în UE pentru navele şi camioanele ruseşti.

#Sberbank #active #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.