Acuzații grave! Maia Sandu spune că la Moldovagaz s-a furat ca-n codru foarte mulți ani

Noi știm că la Moldovagaz s-au făcut foarte multe lucruri abuzive timp de zeci de ani și am tot auzit că sunt implicați în scheme de corupție oameni de la Moldovagaz și din Guvern, a declarat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la JurnalTV.

Dacă ne amintim, în 2017, a fost modificată legea care interzice Curții de Conturi să facă verificări la Moldovagaz și la alte întreprinderi din această categorie. Și până în 2017 se găsea cineva de la guvernare care făcea tot posibilul ca să nu ajungă Curtea de Conturi la Moldovagaz. Și e clar de ce se făcea acest lucru, pentru că cineva voia să ascundă anumite lucruri de acolo”, a precizat Maia Sandu.

În opinia președintelui, acolo e clar că o parte din datorii s-au acumulat managementului defectuos și datorită corupției. Or, pe lângă auditul internațional trebuie și un control. „Și o să ne putea da cu părerea ce s-a întâmplat la această companie”.

Problema e că la Moldovagaz s-a furat foarte mulți ani și o parte din aceste datorii pe care le prizintă Gazprom vin de pe urma managementului defectuos și a corupției. Va fi mai greu acum să se descopere aceste scheme pentru că au trecut mulți ani, dar oricum merită să fie făcute verificări”, a mai spus Sandu.

Maia Sandu s-a întrebat retoric de ce nu s-au făcut rezerve de gaz când prețurile erau mici ca să nu pățească guvernul ceea ce s-a întâmplat recent să rămâi fără gaze a doua zi.

După expirarea contractului cu Gazprom, secretarul de presă al concernului, Serghei Cuprianov declara că Republica Moldova trebuie să-și achite inițial datoria pe care o are la gaz li după să se așeze la masa de negocieri. Datoria invocată era de 403 mil. USD, iar cu tot cu penalități se ridică la 709 mil. USD.

În protocolul contractului la gaz dintre Moldovagaz și Gazprom nu se regăsește suma datoriei pe care urmează să o ramburseze compania moldovenească. Aceasta urmează a fi stabilită după efectuarea auditului.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara anterior că pe parcursul a 30 de ani în care s-au semnat protocoale nu a fost rezolvată problema acestor datorii. Unele dintre ele sunt încă din anul 1994. ”Este important să fie stabilită suma acestor creanțe după care în 5 ani să se găsească soluții de reeșalonare”.

#gaz #datorie #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.