Acuzații grave! Maia Sandu spune că la Moldovagaz s-a furat ca-n codru foarte mulți ani

Noi știm că la Moldovagaz s-au făcut foarte multe lucruri abuzive timp de zeci de ani și am tot auzit că sunt implicați în scheme de corupție oameni de la Moldovagaz și din Guvern, a declarat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la JurnalTV.

Dacă ne amintim, în 2017, a fost modificată legea care interzice Curții de Conturi să facă verificări la Moldovagaz și la alte întreprinderi din această categorie. Și până în 2017 se găsea cineva de la guvernare care făcea tot posibilul ca să nu ajungă Curtea de Conturi la Moldovagaz. Și e clar de ce se făcea acest lucru, pentru că cineva voia să ascundă anumite lucruri de acolo”, a precizat Maia Sandu.

În opinia președintelui, acolo e clar că o parte din datorii s-au acumulat managementului defectuos și datorită corupției. Or, pe lângă auditul internațional trebuie și un control. „Și o să ne putea da cu părerea ce s-a întâmplat la această companie”.

Problema e că la Moldovagaz s-a furat foarte mulți ani și o parte din aceste datorii pe care le prizintă Gazprom vin de pe urma managementului defectuos și a corupției. Va fi mai greu acum să se descopere aceste scheme pentru că au trecut mulți ani, dar oricum merită să fie făcute verificări”, a mai spus Sandu.

Maia Sandu s-a întrebat retoric de ce nu s-au făcut rezerve de gaz când prețurile erau mici ca să nu pățească guvernul ceea ce s-a întâmplat recent să rămâi fără gaze a doua zi.

După expirarea contractului cu Gazprom, secretarul de presă al concernului, Serghei Cuprianov declara că Republica Moldova trebuie să-și achite inițial datoria pe care o are la gaz li după să se așeze la masa de negocieri. Datoria invocată era de 403 mil. USD, iar cu tot cu penalități se ridică la 709 mil. USD.

În protocolul contractului la gaz dintre Moldovagaz și Gazprom nu se regăsește suma datoriei pe care urmează să o ramburseze compania moldovenească. Aceasta urmează a fi stabilită după efectuarea auditului.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara anterior că pe parcursul a 30 de ani în care s-au semnat protocoale nu a fost rezolvată problema acestor datorii. Unele dintre ele sunt încă din anul 1994. ”Este important să fie stabilită suma acestor creanțe după care în 5 ani să se găsească soluții de reeșalonare”.

#gaz #datorie #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.