Adrian Lupușor: Sunt 4 surse de unde putem lua mijloace suplimentare financiare în criză

În cadrul unei dezbateri publice, „Starea de urgență: pro și contra, aspecte sanitare, economice și politice”, organizată de Agenția de presă IPN, Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup, a spus că este bine că autoritățile propun lockdown, cu masuri compensatorii, la sume exacte, dar nu este suficient. El îndeamnă Republica Moldova să ia exemplul altor state, unde se implementează două măsuri prioritare: susținerea antreprenorilor, prin garantarea de stat a creditelor urgente, pentru a le facilita accesul la lichidități și compensarea timpului de muncă redus pentru angajați cu 70-80%.

„Cred că pot fi mobilizate resurse pentru a implementa un asemenea program, care nu ar costa. Bugetul Republica Moldova și-ar permite un asemenea program. Evident, va trebui să optimizăm din alte surse. Dar, analizând situația finanțelor publice de anul trecut, și FISC-ul, și Vama și-au făcut destul de bine meseria în plină criză. S-a menținut sistemul de finanțe publice cât de cât stabil”, a argumentat expertul.

Potrivit lui Adrian Lupușor, anul trecut, Guvernul nu a avut o viziune politică clară pentru a susține populația și firmele în pandemie. În schimb, s-a investit în infrastructură, dar nu s-au sprinijit agenții economici pe timp de pandemie.

„Având în vedere că este pandemie și criză, suportul țintit pentru cei care au suferit în pandemie a fost foarte slab. Statul nu a recurs la măsuri drastice de lockdown, aceasta și a impus firmelor să se descurce de sine stătător. În schimb, s-a recurs la construcții de drumuri și alte elemente de infrastructură. Pentru că, anul 2020 a fost un an electoral și politicienii au preferat să cheltuie pentru a-și maximiza bazinul electoral. Este un caz când o anumită doză de populism sau atitudinea politicienilor axată pe interese electorale a compromis capacitarea Republicii Moldova să administreze cea mai gravă criză economică din ultimii 20 de ani și cea mai gravă criză sanitară din toată istoria existenței țării”, subliniază Adrian Lupușor.

Expertul consideră că statul poate lua mijloace financiare suplimentare în situație de criză din 4 surse:

1. Optimizarea cheltuielilor neprioritare, ca de exemplu investițiile în infrastructură. Toate resursele trebuie redirecționate pentru sistemul medical, acestea trebuie să susțină lockdown-ul;

2. Trebuie rectificată Legea bugetului pentru anul curent, pentru a extinde planurile de împrumuturi pe intern. Statul ar trebui să emită obligațiuni ale valorilor mobiliare de stat pentru a se împrumuta pe intern;

3. Partenerii de dezvoltare

4. „Opțiunea de a emite euro-obligațiuni, cum au făcut multe țări”.

Potrivit lui Adrian Lupușor majoritatea politicienilor sunt împotriva stării de urgență pentru că e o măsură nepopulară. Este vorba de „un test picat de elitele politice, deoarece nu au reușit să se coalizeze.

Adrian Lupușor a mai spus că „Acum Republica Moldova are nevoie de două elemente esențiale: o coalizare a tuturor forțelor politice în lupta cu COVIDUL (noi trebuie să conștientizăm gravitatea acestei probleme pentru că oamenii mor și vor muri și mai mulți) și pentru reducerea răspândirii pandemiei. E un subiect care nu are culoare politică, e vorba de salvarea vieților omenești. Cred că toți politicienii din Parlament trebuie să se așeze la masă și să discute cum să salveze populația de efectele dramatice ale acestui virus. Restul se pot discuta ulterior”.

#expert #criză #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se află pe locul 96 din 112 țări în clasamentul global al brevetelor, cu doar 255 de brevete active. Clasamentul a fost realizat de platforma Visual Capitalist, pe baza datelor din 2024 furnizate de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale. Poziția plasează țara aproape de coada clasamentului global al inovației.

În timp ce Moldova înregistrează câteva sute de brevete, diferența față de alte state este uriașă. De exemplu, Belarus are peste 1 300 de brevete, Georgia peste 800, iar România ajunge la aproximativ 27 000.

La nivel global, clasamentul este dominat categoric de China, cu peste 5,6 milioane de brevete active, urmată de Statele Unite cu 3,5 milioane și Japonia cu puțin peste 2 milioane. Împreună, aceste trei țări dețin mai multe brevete decât restul lumii la un loc, confirmând concentrarea puternică a inovației în câteva economii majore.

La polul opus, ultimele locuri sunt ocupate de state cu activitate aproape inexistentă în domeniu. Myanmar are doar 4 brevete active, iar Bhutan – 6, fiind singurele țări din clasament cu mai puțin de 10 brevete.

Experții subliniază că datele privind brevetele indică adesea locul de înregistrare a proprietății intelectuale, nu neapărat locul unde inovația este realizată. Companiile multinaționale transferă frecvent brevetele peste granițe pentru a beneficia de avantaje fiscale, structuri de redevențe sau protecții legale. Drept urmare, țările cu regimuri favorabile de proprietate intelectuală pot apărea ca lideri la brevete pe cap de locuitor, chiar dacă inovația de bază provine din alte regiuni.