Adrian Lupușor: Sunt 4 surse de unde putem lua mijloace suplimentare financiare în criză

În cadrul unei dezbateri publice, „Starea de urgență: pro și contra, aspecte sanitare, economice și politice”, organizată de Agenția de presă IPN, Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup, a spus că este bine că autoritățile propun lockdown, cu masuri compensatorii, la sume exacte, dar nu este suficient. El îndeamnă Republica Moldova să ia exemplul altor state, unde se implementează două măsuri prioritare: susținerea antreprenorilor, prin garantarea de stat a creditelor urgente, pentru a le facilita accesul la lichidități și compensarea timpului de muncă redus pentru angajați cu 70-80%.

„Cred că pot fi mobilizate resurse pentru a implementa un asemenea program, care nu ar costa. Bugetul Republica Moldova și-ar permite un asemenea program. Evident, va trebui să optimizăm din alte surse. Dar, analizând situația finanțelor publice de anul trecut, și FISC-ul, și Vama și-au făcut destul de bine meseria în plină criză. S-a menținut sistemul de finanțe publice cât de cât stabil”, a argumentat expertul.

Potrivit lui Adrian Lupușor, anul trecut, Guvernul nu a avut o viziune politică clară pentru a susține populația și firmele în pandemie. În schimb, s-a investit în infrastructură, dar nu s-au sprinijit agenții economici pe timp de pandemie.

„Având în vedere că este pandemie și criză, suportul țintit pentru cei care au suferit în pandemie a fost foarte slab. Statul nu a recurs la măsuri drastice de lockdown, aceasta și a impus firmelor să se descurce de sine stătător. În schimb, s-a recurs la construcții de drumuri și alte elemente de infrastructură. Pentru că, anul 2020 a fost un an electoral și politicienii au preferat să cheltuie pentru a-și maximiza bazinul electoral. Este un caz când o anumită doză de populism sau atitudinea politicienilor axată pe interese electorale a compromis capacitarea Republicii Moldova să administreze cea mai gravă criză economică din ultimii 20 de ani și cea mai gravă criză sanitară din toată istoria existenței țării”, subliniază Adrian Lupușor.

Expertul consideră că statul poate lua mijloace financiare suplimentare în situație de criză din 4 surse:

1. Optimizarea cheltuielilor neprioritare, ca de exemplu investițiile în infrastructură. Toate resursele trebuie redirecționate pentru sistemul medical, acestea trebuie să susțină lockdown-ul;

2. Trebuie rectificată Legea bugetului pentru anul curent, pentru a extinde planurile de împrumuturi pe intern. Statul ar trebui să emită obligațiuni ale valorilor mobiliare de stat pentru a se împrumuta pe intern;

3. Partenerii de dezvoltare

4. „Opțiunea de a emite euro-obligațiuni, cum au făcut multe țări”.

Potrivit lui Adrian Lupușor majoritatea politicienilor sunt împotriva stării de urgență pentru că e o măsură nepopulară. Este vorba de „un test picat de elitele politice, deoarece nu au reușit să se coalizeze.

Adrian Lupușor a mai spus că „Acum Republica Moldova are nevoie de două elemente esențiale: o coalizare a tuturor forțelor politice în lupta cu COVIDUL (noi trebuie să conștientizăm gravitatea acestei probleme pentru că oamenii mor și vor muri și mai mulți) și pentru reducerea răspândirii pandemiei. E un subiect care nu are culoare politică, e vorba de salvarea vieților omenești. Cred că toți politicienii din Parlament trebuie să se așeze la masă și să discute cum să salveze populația de efectele dramatice ale acestui virus. Restul se pot discuta ulterior”.

#expert #criză #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.