Adrian Lupușor: Sunt 4 surse de unde putem lua mijloace suplimentare financiare în criză

În cadrul unei dezbateri publice, „Starea de urgență: pro și contra, aspecte sanitare, economice și politice”, organizată de Agenția de presă IPN, Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup, a spus că este bine că autoritățile propun lockdown, cu masuri compensatorii, la sume exacte, dar nu este suficient. El îndeamnă Republica Moldova să ia exemplul altor state, unde se implementează două măsuri prioritare: susținerea antreprenorilor, prin garantarea de stat a creditelor urgente, pentru a le facilita accesul la lichidități și compensarea timpului de muncă redus pentru angajați cu 70-80%.

„Cred că pot fi mobilizate resurse pentru a implementa un asemenea program, care nu ar costa. Bugetul Republica Moldova și-ar permite un asemenea program. Evident, va trebui să optimizăm din alte surse. Dar, analizând situația finanțelor publice de anul trecut, și FISC-ul, și Vama și-au făcut destul de bine meseria în plină criză. S-a menținut sistemul de finanțe publice cât de cât stabil”, a argumentat expertul.

Potrivit lui Adrian Lupușor, anul trecut, Guvernul nu a avut o viziune politică clară pentru a susține populația și firmele în pandemie. În schimb, s-a investit în infrastructură, dar nu s-au sprinijit agenții economici pe timp de pandemie.

„Având în vedere că este pandemie și criză, suportul țintit pentru cei care au suferit în pandemie a fost foarte slab. Statul nu a recurs la măsuri drastice de lockdown, aceasta și a impus firmelor să se descurce de sine stătător. În schimb, s-a recurs la construcții de drumuri și alte elemente de infrastructură. Pentru că, anul 2020 a fost un an electoral și politicienii au preferat să cheltuie pentru a-și maximiza bazinul electoral. Este un caz când o anumită doză de populism sau atitudinea politicienilor axată pe interese electorale a compromis capacitarea Republicii Moldova să administreze cea mai gravă criză economică din ultimii 20 de ani și cea mai gravă criză sanitară din toată istoria existenței țării”, subliniază Adrian Lupușor.

Expertul consideră că statul poate lua mijloace financiare suplimentare în situație de criză din 4 surse:

1. Optimizarea cheltuielilor neprioritare, ca de exemplu investițiile în infrastructură. Toate resursele trebuie redirecționate pentru sistemul medical, acestea trebuie să susțină lockdown-ul;

2. Trebuie rectificată Legea bugetului pentru anul curent, pentru a extinde planurile de împrumuturi pe intern. Statul ar trebui să emită obligațiuni ale valorilor mobiliare de stat pentru a se împrumuta pe intern;

3. Partenerii de dezvoltare

4. „Opțiunea de a emite euro-obligațiuni, cum au făcut multe țări”.

Potrivit lui Adrian Lupușor majoritatea politicienilor sunt împotriva stării de urgență pentru că e o măsură nepopulară. Este vorba de „un test picat de elitele politice, deoarece nu au reușit să se coalizeze.

Adrian Lupușor a mai spus că „Acum Republica Moldova are nevoie de două elemente esențiale: o coalizare a tuturor forțelor politice în lupta cu COVIDUL (noi trebuie să conștientizăm gravitatea acestei probleme pentru că oamenii mor și vor muri și mai mulți) și pentru reducerea răspândirii pandemiei. E un subiect care nu are culoare politică, e vorba de salvarea vieților omenești. Cred că toți politicienii din Parlament trebuie să se așeze la masă și să discute cum să salveze populația de efectele dramatice ale acestui virus. Restul se pot discuta ulterior”.

#expert #criză #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala hidroelectrică de la Costești ar putea să-și dubleze capacitatea de generare a energiei electrice prin extinderea surselor de producere cu ajutorul energiei regenerabile. Proiectele ambițioase au fost prezentate ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de documentare la Întreprinderea de Stat „Nodul Hidroenergetic Costești”.

Potrivit administrației întreprinderii, în frunte cu Igor Cibotaru, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru instalarea unui parc fotovoltaic plutitor și a unui parc eolian, fiecare cu o capacitate de 5 până la 10 MW. Acestea vor fi completate cu baterii pentru stocarea energiei electrice, transformând nodul într-un important actor pe piața energiei, inclusiv pe cea de echilibrare, odată cu lansarea piețelor pe termen scurt.

Investițiile ar urma să fie acoperite din sursele proprii ale întreprinderii, acumulate în anii precedenți din profitul net reinvestit în dezvoltarea infrastructurii.

„Prin diversificarea surselor – apă, aer și soare – vom reduce dependența de o singură tehnologie și vom crește stabilitatea sistemului energetic național,” a declarat administratorul Cibotaru.

În prezent, centrala funcționează cu un singur generator de 16 MW, pus în funcțiune în 1978, și produce circa 65 milioane kWh anual – echivalentul a aproximativ 6% din energia electrică generată pe plan intern. Activitatea sa depinde de deciziile grupului operativ moldo-român, care gestionează debitul de apă din lacul de acumulare Costești.

Lacul de acumulare Costești, al doilea ca mărime din țară după cel de la Dubăsari, se întinde pe 70 km în susul râului Prut și are o suprafață de 59 km², o capacitate de 1,285 miliarde metri cubi și o adâncime maximă de 43 metri.

Dacă proiectele vor primi undă verde de la Consiliul de administrație, centrala de la Costești ar putea deveni un exemplu regional de tranziție energetică durabilă.