Aeroportul Chișinău își testează nervii! 6 aeronave au aterizat cu succes în condiții de ceață de ceață densă

Aeroportul Internațional Chișinău a realizat cu succes primul test al sistemului avansat de aterizare instrumentală CAT III, într-o zi marcată de condiții de ceață densă și vizibilitate extrem de redusă. Potrivit Autorității Aeronautice Civile, 6 aeronave au aterizat fără probleme, demonstrând capacitatea sistemului de a opera în condiții meteorologice dificile.

Tehnologia CAT III a permis desfășurarea operațiunilor aeriene fără întârzieri semnificative sau necesitatea redirecționării aeronavelor către alte aerodromuri. Într-un singur caz, comandantul unei aeronave a decis să se redirecționeze către un aeroport de rezervă, dar în rest, toate zborurile au fost gestionate cu succes.

„Implementarea acestui sistem este un pas important pentru îmbunătățirea conectivității și fiabilității operațiunilor aeriene pe Aeroportul Internațional Chișinău. Acesta va oferi o experiență mai sigură și mai previzibilă pentru toți pasagerii și operatorii aerieni, chiar și în condiții meteorologice dificile”, a declarat un reprezentant al Autorității Aeronautice Civile.

Acest progres reprezintă un salt major în infrastructura aeroportuară a Moldovei și o îmbunătățire semnificativă în siguranța zborurilor, reducând impactul vremii nefavorabile asupra operabilității zilnice a aeroportului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avioane #ceata #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul total al mărfurilor tranzitate prin porturile Republicii Moldova în primul semestru al anului 2025 a atins un nivelul de 1.075.032 tone, potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija. Exporturile au dominat structura tranzacțiilor, cu 54% din total (576.936 tone), în timp ce importurile au reprezentat 46% (498.097 tone).

structură evidențiază orientarea economiei moldovenești către piețele externe, cu accent pe exportul de produse agricole – floarea-soarelui, grâu și porumb fiind în topul mărfurilor exportate, cu ponderi de 34%, 34% și 19% respectiv.

Portul Ungheni se detașează net ca principal hub logistic al țării, procesând 792.726 tone – echivalentul a 74% din traficul total. Acesta a avut o activitate intensă atât la export (443.878 tone), cât și la import (348.848 tone). În schimb, portul Giurgiulești a înregistrat un trafic total de 282.306 tone, cu un ușor avans al importurilor (53%) față de exporturi (47%).

Din punct de vedere al lunilor, martie a fost perioada cu cel mai mare volum de marfă (224.289 tone), cel mai probabil ca urmare a pregătirilor pentru sezonul agricol. În iunie s-a înregistrat cel mai mic volum (108.841 tone), iar datele pentru iulie (2.559 tone) sunt parțiale.

Pe partea de importuri, materialele de construcții și resursele energetice conduc clasamentul. Pietrișul reprezintă 31% din totalul importurilor (155.032 tone), urmat de motorină (18%), îngrășăminte (15%) și cărbune (14%). Ungheni este principalul punct de intrare pentru carburanți, îngrășăminte și cărbune, în timp ce Giurgiulești se specializează în materiale de construcții precum pietrișul, sarea și soda.

Analiza evidențiază o corelație clară între exportul agricol și importul de resurse necesare pentru susținerea acestuia – precum îngrășămintele și combustibilul – ceea ce subliniază interdependențele critice ale economiei moldovenești.

În concluzie, Rija susține că portul Ungheni joacă un rol cheie în fluxurile comerciale ale țării, în timp ce Giurgiulești oferă o alternativă strategică, în special prin accesul la rutele fluviale. Investițiile în infrastructura acestor porturi și în eficientizarea lanțurilor logistice sunt esențiale pentru dezvoltarea economică durabilă și integrarea Moldovei în rețelele comerciale internaționale.