Aeroportul Chișinău își testează nervii! 6 aeronave au aterizat cu succes în condiții de ceață de ceață densă

Aeroportul Internațional Chișinău a realizat cu succes primul test al sistemului avansat de aterizare instrumentală CAT III, într-o zi marcată de condiții de ceață densă și vizibilitate extrem de redusă. Potrivit Autorității Aeronautice Civile, 6 aeronave au aterizat fără probleme, demonstrând capacitatea sistemului de a opera în condiții meteorologice dificile.

Tehnologia CAT III a permis desfășurarea operațiunilor aeriene fără întârzieri semnificative sau necesitatea redirecționării aeronavelor către alte aerodromuri. Într-un singur caz, comandantul unei aeronave a decis să se redirecționeze către un aeroport de rezervă, dar în rest, toate zborurile au fost gestionate cu succes.

„Implementarea acestui sistem este un pas important pentru îmbunătățirea conectivității și fiabilității operațiunilor aeriene pe Aeroportul Internațional Chișinău. Acesta va oferi o experiență mai sigură și mai previzibilă pentru toți pasagerii și operatorii aerieni, chiar și în condiții meteorologice dificile”, a declarat un reprezentant al Autorității Aeronautice Civile.

Acest progres reprezintă un salt major în infrastructura aeroportuară a Moldovei și o îmbunătățire semnificativă în siguranța zborurilor, reducând impactul vremii nefavorabile asupra operabilității zilnice a aeroportului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avioane #ceata #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Siguranța în agricultură reprezintă un pilon-cheie pentru stabilitatea economică a Republicii Moldova, însă cadrul existent pentru asigurarea riscurilor în sectorul agricol se confruntă cu probleme majore, afirmă economistul Iurie Rija.

Deși statul subvenționează până la 70% din prima de asigurare agricolă, doar 1% din suprafața agricolă este anual asigurată, evidențiind un decalaj profund între intențiile legislative și realitatea practică. Cauzele acestui decalaj sunt multiple: lipsa culturii de asigurare printre fermieri, întârzierile frecvente ale statului în plata subvențiilor și costurile ridicate ale primelor de asigurare.

Potrivit lui Rija, agricultura moldovenească se confruntă cu o lipsă acută de lichidități, ceea ce face ca asigurarea să devină un „lux” pentru mulți agricultori. În plus, riscul major reprezentat de secetă este acoperit limitat și scump, reducând astfel atractivitatea asigurărilor.

În anul 2024, doar 3,2% din Fondul Național pentru Dezvoltarea Agriculturii a fost alocat asigurărilor agricole, iar valoarea primelor plătite a reprezentat doar 4,5% din piața generală a asigurărilor. Acest fapt sugerează că sectorul agricol continuă să fie expus masiv riscurilor climatice.

Pentru dezvoltarea pieței, Iurie Rija recomandă introducerea condiționării accesului la subvenții de existența unei polițe de asigurare și implicarea activă a băncilor în obligativitatea asigurării bunurilor finanțate. Aceste măsuri ar putea spori numărul agricultorilor asigurați, reducând costurile primelor și crescând reziliența sectorului.

Economistul menționează și exemplul pozitiv al modelului turc TARSİM, care ar putea fi adaptat realităților moldovenești prin digitalizarea proceselor și crearea unei structuri centrale independente de gestionare și evaluare a daunelor. De asemenea, fondurile mutuale agricole, similare celor din Franța sau Olanda, reprezintă o alternativă viabilă pentru creșterea încrederii și eficienței sistemului de asigurări agricole din Moldova.

În concluzie, Moldova trebuie să adopte urgent o strategie coerentă de reformare a sistemului de asigurări agricole pentru a evita crizele financiare cauzate de fenomenele climatice extreme și pentru a asigura o dezvoltare durabilă a agriculturii.