Aeroportul Internațional Chișinău - cel mai solicitat punct de trecere a frontierei în primele 10 zile ale 2022

Poliția de Frontieră anunță că, în primele 10 zile ale anului 2022, cel mai solicitat punct de trecere a frontierei a fost Aeroportul Internațional Chișinău. Acesta a fost urmat de punctul de trecere Leușeni.

Potrivit informațiilor, în primele zece zile ale anului 2022, în punctele de trecere a frontierei au fost înregistrate 279 705 traversări persoane, un număr mai mare de treceri fiind la ieșirea din Republica Moldova – 157 749 traversări. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, numărul de traversări este în creștere cu peste 125% (122 560 treceri), însă rămâne în descreștere față de anul 2020, dinainte de pandemie, cu aproximativ 50 % (544 200 treceri).

Prin punctele de trecere situate la frontieră cu România au fost înscrise 138 384 treceri, la hotarul moldo-ucrainean – 71 675 treceri și 69 646 treceri ale frontierei aeriene.

Cel mai solicitat punct de trecere a frontierei este Aeroportul Internațional Chișinău, la doar două mii de traversări diferență este Leușeni, fiind urmat de Sculeni și Criva.

În zilele de sărbătoare, cum ar fi Revelionul au fost înregistrate 18 175 treceri persoane, iar de Crăciun pe stil vechi – 26 953 treceri persoane. Și în aceste zile poate fi observată o majorare de două ori a traficului transfrontalier față de anul precedent, însă în descreștere în comparație cu anii de până la pandemie.

Până în prezent, cea mai traversată zi a fost data de 9 ianuarie 2022, consemnând un număr de 37 579 treceri persoane, totodată fiind semnalat și un flux sporit de călători în mai multe pucte de trecere a frontierei – Sculeni, Criva, Leușeni, Chișinău Aeroport.

Poliția de Frontieră a instituit regim intensiv de lucru din seara zilei 22 decembrie 2021 și care va încheia în data de 16 ianuarie 2022. Acest fapt presupune implementarea unor măsuri concrete pe linia fluidizării traficului transfrontalier, menținerea ordinii și liniștii în zona de frontieră, dar și monitorizarea permanentă a situației operative.

#punct de trece al frontierei #Aeroport #Politia de frontiera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.