Aeroportul Internațional Chișinău - cel mai solicitat punct de trecere a frontierei în primele 10 zile ale 2022

Poliția de Frontieră anunță că, în primele 10 zile ale anului 2022, cel mai solicitat punct de trecere a frontierei a fost Aeroportul Internațional Chișinău. Acesta a fost urmat de punctul de trecere Leușeni.

Potrivit informațiilor, în primele zece zile ale anului 2022, în punctele de trecere a frontierei au fost înregistrate 279 705 traversări persoane, un număr mai mare de treceri fiind la ieșirea din Republica Moldova – 157 749 traversări. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, numărul de traversări este în creștere cu peste 125% (122 560 treceri), însă rămâne în descreștere față de anul 2020, dinainte de pandemie, cu aproximativ 50 % (544 200 treceri).

Prin punctele de trecere situate la frontieră cu România au fost înscrise 138 384 treceri, la hotarul moldo-ucrainean – 71 675 treceri și 69 646 treceri ale frontierei aeriene.

Cel mai solicitat punct de trecere a frontierei este Aeroportul Internațional Chișinău, la doar două mii de traversări diferență este Leușeni, fiind urmat de Sculeni și Criva.

În zilele de sărbătoare, cum ar fi Revelionul au fost înregistrate 18 175 treceri persoane, iar de Crăciun pe stil vechi – 26 953 treceri persoane. Și în aceste zile poate fi observată o majorare de două ori a traficului transfrontalier față de anul precedent, însă în descreștere în comparație cu anii de până la pandemie.

Până în prezent, cea mai traversată zi a fost data de 9 ianuarie 2022, consemnând un număr de 37 579 treceri persoane, totodată fiind semnalat și un flux sporit de călători în mai multe pucte de trecere a frontierei – Sculeni, Criva, Leușeni, Chișinău Aeroport.

Poliția de Frontieră a instituit regim intensiv de lucru din seara zilei 22 decembrie 2021 și care va încheia în data de 16 ianuarie 2022. Acest fapt presupune implementarea unor măsuri concrete pe linia fluidizării traficului transfrontalier, menținerea ordinii și liniștii în zona de frontieră, dar și monitorizarea permanentă a situației operative.

#punct de trece al frontierei #Aeroport #Politia de frontiera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discursul instigator la ură și discriminare, homofob sau sexist este tot mai utilizat în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Chiar înainte de 29 august – data când concurenții electorali au putut începe agitația – misiunea de monitorizare a Promo-LEX a identificat 233 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, dintre care 162 au avut loc în context electoral.

Mesajele discriminatorii au ajuns la circa 2,5 milioane de vizualizări, iar trei sferturi dintre ele au fost transmise prin intermediul rețelele de socializare. Restul declarațiilor de acest gen s-au în stradă, la proteste sau mitinguri, ori au fost transmise prin intermediul presei online și a televiziunilor.

Cel mai des, atacurile au vizat politicienii, membrii și simpatizanții partidelor politice/blocurile electorale, femeile, persoanele LGBT și grupurile vulnerabile, inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală.

Conform Promo-LEX, mesajul cu amenințările lui Igor Dodon l-a adresa PAS, în care spunea că va „scoate de gât și de urechi” din instituțiile statului oponenții a acumulat circa 100.000 de vizualizări online.

„Sergiu Butuc, reprezentant al partidului „Inima Moldovei”, a făcut aluzii la moartea lui Igor Grosu, iar Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, a folosit un discurs homofob, prezentând PAS și comunitatea LGBT ca „amenințări existențiale” pentru stat și familie. Vasile Costiuc, liderul „Democrația Acasă”, a continuat aceeași retorică, descriind simbolurile LGBT drept „propagandă nocivă” și contrapunând „majoritatea tăcută” a tradiționaliștilor unei minorități marginalizate”, se arată în informațiile prezentate de Promo-LEX.

Jurnaliștii au fost comparați cu „gândaci” de către simpatizanții și aliații Evgheniei Guțul, iar canalul de telegram WTF Moldova a reprezentat sub formă de insecte simpatizanții PAS, se mai arată în analiză.

„În altă zonă a online-ului, fostul vicepremier Alexandr Muravschi a scris pe Facebook că locul politicienilor care au divizat țara ar fi „în lagăr”. Declarația a venit chiar în perioada comemorării victimelor deportărilor în gulag, amplificând gravitatea mesajului.

În același registru, creatorul de conținut Victor Shmidt a sugerat că președinta Maia Sandu și membrii PAS ar putea avea soarta „небесной сотни” din Ucraina, protestatarii uciși în timpul Euromaidanului”, notează reprezentanții Promo-Lex.

Femeile implicate în politică au fost și ele vizate de atacuri sexiste. Bunăoară, avocata Fulga Grabovschi și jurnalista Maria Vieru au devenit protagoniste ale unor mesaje sexiste, lansate de către autorii canalului de Telegram „Ungureanu 112”, iar Dorin Chirtoacă l-a discriminat în baza criteriului de vârstă pe Vladimir Voronin.

„Indiferent de formă, instigări la violență, amenințări directe, insulte, dezumanizări sau stereotipuri sexiste și ageiste, discursul de ură continuă să fie un instrument de influențare a opiniei publice în campania electorală. Amplificat de rețele sociale, dar și de canale media tradiționale, acest tip de retorică nu doar că polarizează și mai mult societatea, ci și normalizează violența ca instrument politic”, menționează observatorii PromoLEX.

Conform Codului Contravențional, discursul de ură este interzis iar sancțiunile pentru asemenea ilegalitate pot ajunge la 12.500 de lei pentru persoane fizice și 20.000 – pentru persoane juridice, partide politice sau blocuri electorale care recurg la mesaje de acest gen în perioada campaniei electorale.

În paralel, Codul serviciilor media audiovizuale interzice difuzarea discursului care incită la ură în programele audiovizuale. Dacă televiziunile și posturile de radio nu se conformează. rigorii, riscă amendă sau retragerea licenței de emisie.

#promolex #candidati #alegeri