Afacerea gazul a Guvernului! Sturza: Ați cumpărat la prețuri de trei ori mai mari! Tot de la acei care v-au dat credite

Astăzi, prețul la gazul natural la bursă ICE a atins un minim din septembrie 2021 – 654,9 USD pentru o mie de m cubi. Vă reamintesc că maximul 3600 USD a fost atins în august 2022. Astăzi e tentant să zici v-am spus eu că va scădea, dar voi ce ați făcut? Ați luat credite și ați cumpărat la prețuri de trei ori mai mari?! Și de la cine? Tot de la acei care v-au dat credite… a explicat într-o postare fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza.

Potrivit lui Sturza, și prețul la curentul electric s-a dus în „cap”. Unicul lucru care rămâne constant sunt tarifele și datoriile. „Cine e de „vină”? Tot Occidentul, bată-l vina! S-a aprovizionat, a economisit, a dezvoltat alternative și… l-a lăsat pe Putin cu buza umflată.

„Pentru Republica Moldova, care cu un entuziasm stahanovist s-a aprovizionat în această perioadă, apar câteva probleme. Ce vom face cu stocurile de gaz scumpe, stocurile care sunt mult peste un minim tehnic necesar? Cum vom ajusta tarifele la gaze și energie la condițiile pieței, căci nu pot moldovenii să achite mai mult decât nemții? Cum vom compensa diferențele dintre tarife și ratele la credite? Cred că această bucurie cu scăderea dramatică a prețurilor pe piețele energetice stârnește mare bătaie de cap și insomnie nu numai la Moscova, dar și la Chișinău”, a punctat omul de afaceri.

Fostul premier spune că: „să nu prea dați crezare vorbelor că cineva a știut exact care va fi evoluția prețurilor. În momentul de maximă incertitudine unica strategie a unei guvernări responsabile nu a fost prețul, ci existența energiei”.

Omul de afaceri spune că un lucru care s-a și întâmplat în mare în Moldova. „Un lucru mă miră puțintel. Eu, la un moment dat coordonam din oficiu tranzacționarea a aproximativ 10 milioane tone de țiței și produse derivate. De tranzacții era responsabilă o echipă alcătuită din 35 de specialiști de cea mai înaltă calificare localizată în inima pieței – Zug, Elveția. Traderi, finanțiști, logistică, zeci de monitoare, algoritmi. Și pe deasupra eu, a cărui funcție, la drept vorbind, era să le servesc cafea și apă rece. Lupta se dădea pe fiecare cent la baril, pentru fiecare zecime de cent la fraht. Hedging pe preț, condiții. Astfel, zburam în „cosmos” instantaneu. Mă tot bântuie un gând – unde este la Chișinău acel „Zug” și cine este acea echipă misterioasă care tranzacționează de miliarde de dolari energie? Că cine aduce cafea și apă rece, știm cu toții”, conchide fostul premier.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sturza #gaz #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.