Afacerişti ruşi au câştigat zeci de milioane de dolari prin piratarea sistemelor informatice. Kliuşin, printre acuzați

Vladislav Kliuşin, proprietarul unei companii de tehnologii informaționale cu sediul la Moscova, despre care procurorii spun că are legături extinse cu guvernul rus, a fost extrădat sâmbătă din Elveţia pentru a se confrunta cu acuzaţiile de conspiraţie, fraudă cu valori mobiliare şi alte acuzaţii, la Boston.

Kliuşin, care a fost arestat în Elveţia în martie, în timp ce se afla într-o excursie la schi, a apărut pentru scurt timp dintr-o închisoare din Massachusetts pentru a participa la o şedinţă de judecată virtuală, iar o audiere pentru cauţiune a fost programată pentru joi, scrie money.ro.

Procurorii l-au acuzat pe el şi pe alţii de tranzacţionare pe baza informaţiilor privind veniturile corporative obţinute prin piratarea sistemelor informatice a doi furnizori care ajută companiile să depună rapoarte trimestriale şi anuale la Comisia pentru bursă şi valori mobiliare (SEC) din SUA.

Printre companiile care au avut de suferit se numără IBM, Snap şi Tesla, au spus procurorii. Potrivit acestora, Kliuşin, în vârstă de 41 de ani, şi angajaţii companiei sale M-13 au plasat tranzacţii pentru ei însăşi şi pentru clienţi în schimbul unei părţi din profit.

Schema a obţinut în total cel puţin 82,5 milioane de dolari din 2018 până în 2020, a declarat SEC într-un proces aferent.

Printre inculpaţi se numără Ivan Iermakov, un angajat M-13 care a fost printre cei 12 ofiţeri ruşi de informaţii militare, acuzaţi în 2018 de piratare a datelor Partidului Democrat şi candidatei la preşedinţie Hillary Clinton, pentru a interveni în alegerile din 2016. El este judecat în libertate, alături de alţi trei inculpaţi: directorul M-13 Nikolai Rumiantcev şi doi oameni de afaceri ruşi despre care procurorii spun că au tranzacţionat informaţiile piratate, Mihail Irzak şi Igor Sladkov.

Avocaţii lui Kliushin au descris cazul ca fiind motivat politic şi au susţinut că adevăratul motiv pentru care a fost cercetat este munca şi contactele sale în cadrul guvernului rus, care numeşte cazul ca parte a unei vânătoare de ruşi de către Washington.

Dar în timp ce procurorul american interimar Nathaniel Mendell a subliniat ”legăturile extinse” ale lui Kliushin cu Kremlinul, el a spus că autorităţile nu ştiau de la începutul anchetei de doi ani ”unde ne vor duce faptele şi ancheta”.

#sisteme informatice #afaceristi #milioane de dolari #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.