Afacerişti ruşi au câştigat zeci de milioane de dolari prin piratarea sistemelor informatice. Kliuşin, printre acuzați

Vladislav Kliuşin, proprietarul unei companii de tehnologii informaționale cu sediul la Moscova, despre care procurorii spun că are legături extinse cu guvernul rus, a fost extrădat sâmbătă din Elveţia pentru a se confrunta cu acuzaţiile de conspiraţie, fraudă cu valori mobiliare şi alte acuzaţii, la Boston.

Kliuşin, care a fost arestat în Elveţia în martie, în timp ce se afla într-o excursie la schi, a apărut pentru scurt timp dintr-o închisoare din Massachusetts pentru a participa la o şedinţă de judecată virtuală, iar o audiere pentru cauţiune a fost programată pentru joi, scrie money.ro.

Procurorii l-au acuzat pe el şi pe alţii de tranzacţionare pe baza informaţiilor privind veniturile corporative obţinute prin piratarea sistemelor informatice a doi furnizori care ajută companiile să depună rapoarte trimestriale şi anuale la Comisia pentru bursă şi valori mobiliare (SEC) din SUA.

Printre companiile care au avut de suferit se numără IBM, Snap şi Tesla, au spus procurorii. Potrivit acestora, Kliuşin, în vârstă de 41 de ani, şi angajaţii companiei sale M-13 au plasat tranzacţii pentru ei însăşi şi pentru clienţi în schimbul unei părţi din profit.

Schema a obţinut în total cel puţin 82,5 milioane de dolari din 2018 până în 2020, a declarat SEC într-un proces aferent.

Printre inculpaţi se numără Ivan Iermakov, un angajat M-13 care a fost printre cei 12 ofiţeri ruşi de informaţii militare, acuzaţi în 2018 de piratare a datelor Partidului Democrat şi candidatei la preşedinţie Hillary Clinton, pentru a interveni în alegerile din 2016. El este judecat în libertate, alături de alţi trei inculpaţi: directorul M-13 Nikolai Rumiantcev şi doi oameni de afaceri ruşi despre care procurorii spun că au tranzacţionat informaţiile piratate, Mihail Irzak şi Igor Sladkov.

Avocaţii lui Kliushin au descris cazul ca fiind motivat politic şi au susţinut că adevăratul motiv pentru care a fost cercetat este munca şi contactele sale în cadrul guvernului rus, care numeşte cazul ca parte a unei vânătoare de ruşi de către Washington.

Dar în timp ce procurorul american interimar Nathaniel Mendell a subliniat ”legăturile extinse” ale lui Kliushin cu Kremlinul, el a spus că autorităţile nu ştiau de la începutul anchetei de doi ani ”unde ne vor duce faptele şi ancheta”.

#sisteme informatice #afaceristi #milioane de dolari #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.