Afaceriștii șmecheri care scot bani din piatră au lăsat Moldova fără cariera din Pervomaisc

Republica Moldova a pierdut cariera de piatră concasată din Pervomaisc, regiunea Nicolaev, susține fostul deputat Alexandru Slusari într-o postare pe facebook.

”Am rămas perplex la informația că autoritatea ucraineană, responsabilă pentru geologie și geodezie, a scos la licitație repetată (!) pentru 20 octombrie 2021 dreptul de folosință pentru terenul cu piatră, care juridic se află în gestiunea Întreprinderii de stat subordonate Republicii Moldova. Apropo, conform cercetărilor geologice, rezervele de piatră de calitate înaltă se estimează în acest sector pentru aproximativ 180 de ani”, constată Slusari.

Potrivit lui, dreptul pentru extragerea zăcământului cel mai probabil îl va obține compania oligarhului ucrainean Vladimir Prodivus, interesele căruia mulți ani au fost promovate în Moldova de Vladimir Andronache și omul lui la Agenția Proprietății Publice, Eugen Buzgan. Din câte înțeleg, scopul licitației repetate este micșorarea de două ori a prețului pentru autorizația de extragere.

Slusari susține că s-a adresat Agenției Proprietății publice să vină cu clarificări pe marginea cazului carierei din Ucraina, dar și să explice cu ce se ocupă în cadrul acestei întreprinderii din Pervomaisc administratorul, desemnat de Agenție. Totodată, societatea este în drept să cunoască de la Procuratura Generală care este soarta dosarului penal, deschis cu mare întârziere în ianuarie 2021 pe devalizarea celor două cariere din Ucraina, gestionate de întreprinderile de stat moldovenești.

Agenția Proprietății Publice suține într-o reacție pe facebook că, ”în legătură cu informațiile apărute în spațiul public și care vizează expunerea la licitație repetată, de către partea ucraineană responsabilă pentru geologie și geodezie, pentru data de 20 octombrie 2021 a dreptului de folosință asupra terenului cu piatră, care se află pe teritoriul Ucrainei dar e gestionat de Întreprinderea de Stat a Republicii Moldova, Agenția Proprietății Publice precizează că a fost informată despre acest fapt pe data de 5 octombrie 2021. În acest sens, APP a expediat imediat un demers cu solicitarea anulării licitației respective”.

APP mai spune că, în același context, pe data de 15 octombrie curent, va fi organizată o ședință de lucru, sub conducerea viceprim-ministrului pentru reintegrare, Vlad Kulminski, pentru relansarea activității grupurilor sectoriale de lucru pe linia Comisiei mixte interguvernamentale moldo-ucrainene în domeniul colaborării economice și comerciale. Pe agenda discuțiilor se regăsește și situația creată la Î.S. „Cariera de piatră concasată din granit” din Pervomaisc.

#cariera #Afaceri #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.