Agenția pentru Eficiență Energetică marchează 10 ani de activitate. Mesajul directorului, Alexandru Ciudin

Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE) marchează 10 ani de activitate. La această aniversare AEE se poate mândri cu proiectele realizate în toată țara – peste 250 de proiecte în peste 300 localități, care au contribuit la modernizarea/reabilitarea clădirilor publice prin implementarea mai multor măsuri de eficiență energetică care au condus la reducerea consumului de energie și micșorarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste proiecte au fost realizate în cadrul Apelurilor de Propuneri de Proiecte nr.1, nr. 3, nr. 5 și nr.7, proiecte pilot și proiecte finanțate în cadrul programului „Convenția Primarilor – Proiecte Demonstraționale” și au o valoare totală de peste 600 milioane de lei.

De asemenea, cu suportul AEE au fost renovate 21 de instituții preșcolare, 45 de instituții de învățământ preuniversitare (gimnazii, licee), 14 instituții medicale (spitale raionale, centre medicale) și au fost modernizați peste 100 km de sistem de iluminat stradal din țară. Totodată s-au redus emisiile de CO2 cu până la 7010,73 t/an.

O altă reușită pentru care se bucură AEE este şi dezvoltarea și consolidarea pieței biomasei din Republica Moldova, cu suportul Proiectului Energie și Biomasă, a Programului de Susținere și Dezvoltare a Sectorului Producerii Combustibilului din Biomasă Solidă în Republica Moldova.

În toți acești 10 ani, Agenția a pregătit și instruit specialiști în domeniul eficienței energetice și surselor regenerabile, precum manageri energetici, auditori energetici, ingineri și alți specialiști în domeniul energetic.

De asemenea, AEE a oferit suport continuu autorităților publice locale la implementarea politicilor în domeniul eficienței energetice la nivel local, organizând constant un șir de activități commune.

Cu ocazia aniversării, directorul Agenției pentru Eficiență Energetică, Alexandru Ciudin a venit cu un mesaj de felicitare, și spune că în acest timp Agenția a reușit să se realizeze ca una dintre cele mai deschise și progresite instituții de stat și va participa în continuare la dezvoltarea sectorului energetic din Republica Moldova.

De asemenea, în contextul aniversării, pe parcursul lunilor iulie-august vor fi fi prezentate publicului larg 20 de istorii de succes – proiecte realizate cu suportul Agenției pe parcursul a 10 ani de activitate.

Agenția pentru Eficiență Energetică a fost înființată în anul 2011 și este autoritatea publică din subordinea Ministerului Economiei și Infrastructurii, responsabilă de implementarea politicii de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și a valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și a schimbărilor climatice.

#10 ani de activitate #aniversare #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a crescut modest în perioada ianuarie–septembrie 2025, însă datele oficiale arată că avansul este însoțit de dezechilibre tot mai vizibile. Produsul intern brut a urcat cu doar 2%, în condițiile în care creșterea a fost susținută în principal de investiții și consum, în timp ce comerțul extern a tras economia în jos. Exportul net a avut o contribuție negativă de 6,8 puncte procentuale, pe fondul scăderii exporturilor de bunuri cu 7,7% și al majorării importurilor cu 12,2%.

Dezechilibrul comercial s-a adâncit puternic. Importurile au fost de aproximativ trei ori mai mari decât exporturile, iar gradul de acoperire a coborât la doar 33,5%. Deficitul comercial a ajuns la circa 5,22 miliarde de dolari, în creștere cu 30,7% față de perioada similară a anului precedent, semnalând o dependență externă în accentuare.

Presiunile se văd și în contul curent al balanței de plăți. Deficitul s-a majorat cu 41%, până la 2,9 miliarde de dolari, echivalentul a 19,5% din PIB. Evoluția este explicată de reducerea remiterilor cu 3,1%, de cererea internă ridicată și de importurile energetice mai mari. Necesitatea de finanțare externă a economiei a urcat la 19,3% din PIB, un nivel considerat ridicat pentru o economie de dimensiunea Moldovei.

În agricultură, tabloul este neuniform. Producția totală a crescut cu 10,2%, însă sectorul zootehnic a intrat în declin accentuat. Producția animalieră s-a redus cu 10,9%, iar efectivele de porcine au scăzut cu 23,5%, în principal din cauza focarelor de pestă porcină africană. Și numărul bovinelor s-a diminuat cu 3,3%, ceea ce arată că avansul agriculturii este susținut aproape exclusiv de sectorul vegetal.

Inflația anuală a coborât la 6,9% în septembrie 2025, dar rămâne peste intervalul țintit de Banca Națională. Tarifele la energie continuă să exercite presiuni puternice: energia electrică s-a scumpit cu 18,5%, iar încălzirea centralizată cu 35,3%.

Pe piața financiară se observă o expansiune rapidă a creditării. Volumul creditelor noi a crescut cu 27,6%, iar portofoliul total de împrumuturi cu 33,7%. Creditele acordate populației au urcat chiar mai rapid, cu 41,5%. În același timp, creditele neperformante au crescut cu 32,1%, până la 4,3 miliarde de lei. Deși rata NPL rămâne relativ redusă, la 4,7%, dinamica ascendentă începe să ridice semne de prudență.

Execuția bugetară arată venituri în creștere la 92,9 miliarde de lei, cu 14,6% mai mult decât anul trecut, însă cheltuielile au ajuns la 98,4 miliarde de lei. Deficitul bugetar se menține la aproximativ 5,7 miliarde de lei, ceea ce confirmă că statul continuă să cheltuiască peste nivelul încasărilor.

Datoria de stat a urcat la 127,3 miliarde de lei, în creștere anuală de 15,8%, impulsionată în special de majorarea datoriei externe cu 22,4%. Autoritățile consideră nivelul sustenabil, însă ritmul de acumulare este în creștere.

În ansamblu, economia Moldovei continuă să avanseze, dar pe un fundament fragil. Investițiile și consumul mențin creșterea pe linia de plutire, însă slăbiciunile din comerțul extern, adâncirea deficitului de cont curent, problemele din zootehnie și creșterea datoriei publice conturează riscuri tot mai vizibile pentru perioada următoare.