Agricultura moldovenească dă marea lovitură. Creștere spectaculoasă din ultimii cel puțin 70 de ani

În 2021 valoarea globală a producției agricole a ajuns la 46,1 miliarde lei în creștere cu 49% față de anul precedent. În ultimii 70 de ani Moldova nici odată nu a înregistrat un așa nivel de creștere. Această creștere a fost determinată atât de productivitatea mult mai ridicată cât și de creșterea valorii produselor agricole.

Pentru comparația datelor în timp am transformat producția agricolă globală la valoarea leului din 2021. Astfel anul trecut volumul producției globale agricole a atins cota maximă de după obținerea independenței, însă mai avem până la maxima producției agricole de 62,6 miliarde lei obținută de Moldova în 1985. În momentul destrămării URSS producția agricolă globală în Moldova în prețuri curente a fost de 49 miliarde lei, iar minimul a fost atins în 2000, când producția agricolă globală a constituit doar 26,6 miliarde lei sau de 2,3 ori mai puțin decât în 1985”, explică, pe blogul său, economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, scăderea de după 1985 a fost cauzată de reducerea dramatică a producției agricole din întreprinderile agricole, iar colapsul total a fost evitat doar de dublarea producției în sectorul individual. Din 1997 în Moldova producția agricolă era dominată de sectorul individuală, caracterizat prin producție naturală, utilizată preponderent pentru consum propriu și cu un grad redus de incluziune economică.

În 2021 pentru prima dată după 27 ani, producția agricolă în întreprinderile agricole a depășit considerabil pe cea din sectorul individual. Anul 2021 poate fi considerat pe bune anul de cotitură în istoria producției agricole. Este primul an, când s-a reușit recuperarea prăbușirii din perioada 1985-2000 și este primul an, când producția întreprinderilor agricole a înregistrat o cotă de 58% din totalul producției agricole.

Ioniță susține că agricultura de subzistență, bazată pe producția pentru consum individual, trebuie să devină istorie, iar Moldova are obligația să-și dezvolte o agricultură modernă, tehnologizată și cu productivitate ridicată.

În Moldova 15 ani a durat prăbușirea acestui sector, iar noi în 20 de ani de recuperare încă nu am atins maxima istorică din 1985.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#crestere #bani #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.