Agricultura moldovenească dă marea lovitură. Creștere spectaculoasă din ultimii cel puțin 70 de ani

În 2021 valoarea globală a producției agricole a ajuns la 46,1 miliarde lei în creștere cu 49% față de anul precedent. În ultimii 70 de ani Moldova nici odată nu a înregistrat un așa nivel de creștere. Această creștere a fost determinată atât de productivitatea mult mai ridicată cât și de creșterea valorii produselor agricole.

Pentru comparația datelor în timp am transformat producția agricolă globală la valoarea leului din 2021. Astfel anul trecut volumul producției globale agricole a atins cota maximă de după obținerea independenței, însă mai avem până la maxima producției agricole de 62,6 miliarde lei obținută de Moldova în 1985. În momentul destrămării URSS producția agricolă globală în Moldova în prețuri curente a fost de 49 miliarde lei, iar minimul a fost atins în 2000, când producția agricolă globală a constituit doar 26,6 miliarde lei sau de 2,3 ori mai puțin decât în 1985”, explică, pe blogul său, economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, scăderea de după 1985 a fost cauzată de reducerea dramatică a producției agricole din întreprinderile agricole, iar colapsul total a fost evitat doar de dublarea producției în sectorul individual. Din 1997 în Moldova producția agricolă era dominată de sectorul individuală, caracterizat prin producție naturală, utilizată preponderent pentru consum propriu și cu un grad redus de incluziune economică.

În 2021 pentru prima dată după 27 ani, producția agricolă în întreprinderile agricole a depășit considerabil pe cea din sectorul individual. Anul 2021 poate fi considerat pe bune anul de cotitură în istoria producției agricole. Este primul an, când s-a reușit recuperarea prăbușirii din perioada 1985-2000 și este primul an, când producția întreprinderilor agricole a înregistrat o cotă de 58% din totalul producției agricole.

Ioniță susține că agricultura de subzistență, bazată pe producția pentru consum individual, trebuie să devină istorie, iar Moldova are obligația să-și dezvolte o agricultură modernă, tehnologizată și cu productivitate ridicată.

În Moldova 15 ani a durat prăbușirea acestui sector, iar noi în 20 de ani de recuperare încă nu am atins maxima istorică din 1985.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#crestere #bani #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.