Agricultura moldovenească dă marea lovitură. Creștere spectaculoasă din ultimii cel puțin 70 de ani

În 2021 valoarea globală a producției agricole a ajuns la 46,1 miliarde lei în creștere cu 49% față de anul precedent. În ultimii 70 de ani Moldova nici odată nu a înregistrat un așa nivel de creștere. Această creștere a fost determinată atât de productivitatea mult mai ridicată cât și de creșterea valorii produselor agricole.

Pentru comparația datelor în timp am transformat producția agricolă globală la valoarea leului din 2021. Astfel anul trecut volumul producției globale agricole a atins cota maximă de după obținerea independenței, însă mai avem până la maxima producției agricole de 62,6 miliarde lei obținută de Moldova în 1985. În momentul destrămării URSS producția agricolă globală în Moldova în prețuri curente a fost de 49 miliarde lei, iar minimul a fost atins în 2000, când producția agricolă globală a constituit doar 26,6 miliarde lei sau de 2,3 ori mai puțin decât în 1985”, explică, pe blogul său, economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, scăderea de după 1985 a fost cauzată de reducerea dramatică a producției agricole din întreprinderile agricole, iar colapsul total a fost evitat doar de dublarea producției în sectorul individual. Din 1997 în Moldova producția agricolă era dominată de sectorul individuală, caracterizat prin producție naturală, utilizată preponderent pentru consum propriu și cu un grad redus de incluziune economică.

În 2021 pentru prima dată după 27 ani, producția agricolă în întreprinderile agricole a depășit considerabil pe cea din sectorul individual. Anul 2021 poate fi considerat pe bune anul de cotitură în istoria producției agricole. Este primul an, când s-a reușit recuperarea prăbușirii din perioada 1985-2000 și este primul an, când producția întreprinderilor agricole a înregistrat o cotă de 58% din totalul producției agricole.

Ioniță susține că agricultura de subzistență, bazată pe producția pentru consum individual, trebuie să devină istorie, iar Moldova are obligația să-și dezvolte o agricultură modernă, tehnologizată și cu productivitate ridicată.

În Moldova 15 ani a durat prăbușirea acestui sector, iar noi în 20 de ani de recuperare încă nu am atins maxima istorică din 1985.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#crestere #bani #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luni, 19 ianuarie 2026, debutează cea de-a 56-a ediție a Forumul Economic Mondial de la Davos, într-un context marcat de instabilitate geopolitică profundă și tensiuni fără precedent în relațiile internaționale. Mulți lideri europeni consideră actualul moment drept cel mai dificil pentru continent de la încheierea Războiului Rece, fiind puse sub semnul întrebării relația cu Statele Unite, modelul economic european și arhitectura de securitate.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale forumului este revenirea președintelui SUA, Donald Trump, la Davos, după o absență de șase ani. Participarea are loc la aproximativ un an de la preluarea noului său mandat prezidențial și într-un climat tensionat, generat de amenințările comerciale, intervențiile militare și pozițiile unilaterale adoptate de administrația americană.

Acțiunile recente ale Washingtonului au amplificat îngrijorările liderilor europeni, după ce Trump a trimis trupe pentru capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar frâna procesul de pace și a amenințat Iranul cu o intervenție militară în cazul continuării represiunii interne. Discursul lui Donald Trump este programat la mijlocul săptămânii și, potrivit unui oficial al Casei Albe, va pune accent pe problemele interne ale Statelor Unite, în special costul vieții și politicile economice, dar și pe solicitarea adresată europenilor de a renunța la politicile considerate de acesta drept generatoare de stagnare economică.

Relațiile dintre SUA și Europa traversează un nou moment critic, după ce Trump a insistat asupra intenției Washingtonului de a prelua controlul asupra Groenlandei, amenințând concomitent cu impunerea de tarife împotriva aliaților europeni din NATO care se opun unei asemenea acțiuni. Opt state europene, printre care Marea Britanie, Germania, Franța și țările nordice, au transmis un mesaj comun extrem de ferm, avertizând că aceste demersuri riscă să declanșeze „o spirală descendentă periculoasă” și să submineze relațiile transatlantice.

De cealaltă parte, lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vin la Davos cu un mesaj comun axat pe apărarea comerțului liber, consolidarea cooperării transatlantice și sprijinul ferm pentru Ucraina.

Războiul din Ucraina rămâne una dintre temele centrale ale forumului, la aproape patru ani de la invazia Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este prezent la Davos, unde ar putea avea noi discuții cu Donald Trump privind garanțiile de securitate necesare unui posibil armistițiu. Totodată, un subiect sensibil este inițiativa lui Trump de a crea un așa-numit „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, propus ca o abordare „nouă și îndrăzneață” pentru soluționarea conflictelor globale, dar criticată de unii observatori ca o tentativă de a ocoli Consiliul de Securitate al ONU.

Forumul are loc și pe fondul unei intervenții militare recente a SUA în Venezuela și al escaladării tensiunilor din Iran, unde protestele anti-guvernamentale riscă să ducă la noi valuri de represiune. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, participă la reuniunea de la Davos.