Agricultura moldovenească dă marea lovitură. Creștere spectaculoasă din ultimii cel puțin 70 de ani

În 2021 valoarea globală a producției agricole a ajuns la 46,1 miliarde lei în creștere cu 49% față de anul precedent. În ultimii 70 de ani Moldova nici odată nu a înregistrat un așa nivel de creștere. Această creștere a fost determinată atât de productivitatea mult mai ridicată cât și de creșterea valorii produselor agricole.

Pentru comparația datelor în timp am transformat producția agricolă globală la valoarea leului din 2021. Astfel anul trecut volumul producției globale agricole a atins cota maximă de după obținerea independenței, însă mai avem până la maxima producției agricole de 62,6 miliarde lei obținută de Moldova în 1985. În momentul destrămării URSS producția agricolă globală în Moldova în prețuri curente a fost de 49 miliarde lei, iar minimul a fost atins în 2000, când producția agricolă globală a constituit doar 26,6 miliarde lei sau de 2,3 ori mai puțin decât în 1985”, explică, pe blogul său, economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, scăderea de după 1985 a fost cauzată de reducerea dramatică a producției agricole din întreprinderile agricole, iar colapsul total a fost evitat doar de dublarea producției în sectorul individual. Din 1997 în Moldova producția agricolă era dominată de sectorul individuală, caracterizat prin producție naturală, utilizată preponderent pentru consum propriu și cu un grad redus de incluziune economică.

În 2021 pentru prima dată după 27 ani, producția agricolă în întreprinderile agricole a depășit considerabil pe cea din sectorul individual. Anul 2021 poate fi considerat pe bune anul de cotitură în istoria producției agricole. Este primul an, când s-a reușit recuperarea prăbușirii din perioada 1985-2000 și este primul an, când producția întreprinderilor agricole a înregistrat o cotă de 58% din totalul producției agricole.

Ioniță susține că agricultura de subzistență, bazată pe producția pentru consum individual, trebuie să devină istorie, iar Moldova are obligația să-și dezvolte o agricultură modernă, tehnologizată și cu productivitate ridicată.

În Moldova 15 ani a durat prăbușirea acestui sector, iar noi în 20 de ani de recuperare încă nu am atins maxima istorică din 1985.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#crestere #bani #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.

#stagflatie #economie #Moldova