Agricultura moldovenească dă marea lovitură. Creștere spectaculoasă din ultimii cel puțin 70 de ani

În 2021 valoarea globală a producției agricole a ajuns la 46,1 miliarde lei în creștere cu 49% față de anul precedent. În ultimii 70 de ani Moldova nici odată nu a înregistrat un așa nivel de creștere. Această creștere a fost determinată atât de productivitatea mult mai ridicată cât și de creșterea valorii produselor agricole.

Pentru comparația datelor în timp am transformat producția agricolă globală la valoarea leului din 2021. Astfel anul trecut volumul producției globale agricole a atins cota maximă de după obținerea independenței, însă mai avem până la maxima producției agricole de 62,6 miliarde lei obținută de Moldova în 1985. În momentul destrămării URSS producția agricolă globală în Moldova în prețuri curente a fost de 49 miliarde lei, iar minimul a fost atins în 2000, când producția agricolă globală a constituit doar 26,6 miliarde lei sau de 2,3 ori mai puțin decât în 1985”, explică, pe blogul său, economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, scăderea de după 1985 a fost cauzată de reducerea dramatică a producției agricole din întreprinderile agricole, iar colapsul total a fost evitat doar de dublarea producției în sectorul individual. Din 1997 în Moldova producția agricolă era dominată de sectorul individuală, caracterizat prin producție naturală, utilizată preponderent pentru consum propriu și cu un grad redus de incluziune economică.

În 2021 pentru prima dată după 27 ani, producția agricolă în întreprinderile agricole a depășit considerabil pe cea din sectorul individual. Anul 2021 poate fi considerat pe bune anul de cotitură în istoria producției agricole. Este primul an, când s-a reușit recuperarea prăbușirii din perioada 1985-2000 și este primul an, când producția întreprinderilor agricole a înregistrat o cotă de 58% din totalul producției agricole.

Ioniță susține că agricultura de subzistență, bazată pe producția pentru consum individual, trebuie să devină istorie, iar Moldova are obligația să-și dezvolte o agricultură modernă, tehnologizată și cu productivitate ridicată.

În Moldova 15 ani a durat prăbușirea acestui sector, iar noi în 20 de ani de recuperare încă nu am atins maxima istorică din 1985.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#crestere #bani #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.