Ajutarea Ucrainei cu activele înghețate ale Rusiei: o idee atractivă, dar greu de pus în aplicare

Ce s-ar întâmpla dacă Occidentul ar obliga Rusia să plătească pentru a ajuta Ucraina? Problema modului de utilizare a activelor rusești înghețate pentru a elibera fonduri suplimentare se află pe agenda miniștrilor de finanțe ai G7 din această săptămână, însă aplicarea se dovedește a fi complexă, scrie AFP.

Atât de mult încât, după ce au pledat pentru confiscarea totală a activelor rusești, Statele Unite s-au alăturat acum europenilor în favoarea utilizării doar a dobânzilor generate de activele înghețate, chiar dacă secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a cerut „opțiuni mai ambițioase” la reuniunea G7 de joi.

„Este o idee atractivă să confiscăm prada”, a declarat pentru AFP Frédéric Dopagne, profesor la facultatea de drept UCLouvain din Belgia.

Cu toate acestea, mobilizarea miliardelor rusești înghețate în prezent în conturi din Occident se lovește de o serie de obstacole, dezbătute de luni de zile de experți juridici și geopolitici.

Despre ce sume este vorba?

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană și țările G7 au înghețat aproximativ 300 de miliarde de euro în active deținute de banca centrală a Rusiei. De asemenea, au pus sechestru pe bunurile private ale unor persoane care au legături cu guvernul rus.

Potrivit Institutului de Idei Legislative, un think-tank ucrainean care pretinde că pune la îndoială sursele oficiale, au fost înghețate 397 de miliarde de dolari.

Banca Mondială estimează costul reconstrucției Ucrainei, devastată de doi ani de război, la peste 486 de miliarde de dolari.

Unde sunt banii?

Cea mai mare parte se află în Uniunea Europeană: 185 de miliarde de euro au fost înghețate de Euroclear, un depozitar de fonduri internaționale cu sediul în Belgia, după cum a subliniat miercuri ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire.
Acest lucru conferă Europei o influență preponderentă asupra utilizării activelor rusești.

Restul este împărțit în principal între Statele Unite, Japonia, Regatul Unit, Austria și Elveția, potrivit Institutului de Idei Legislative.

Ce blochează lucrurile?

Când vine vorba de fondurile băncii centrale ruse, occidentalii se lovesc de „imunitatea de executare”, un principiu juridic care împiedică confiscarea activelor unui stat de către un alt stat. Pe de altă parte, dreptul la proprietate privată împiedică, teoretic, confiscarea definitivă a activelor deținute de persoane fizice.

În ceea ce privește primul principiu, „reticența persistentă” constă în faptul că realocarea activelor înghețate către un stat victimă „nu a fost niciodată utilizată”, subliniază Frédéric Dopagne. Chiar dacă unii experți juridici consideră că acest lucru ar putea face parte dintr-un „răspuns proporțional” la consecințele invaziei rusești asupra economiei mondiale.

Două cazuri apropiate

Kuweitul a putut beneficia de banii irakieni ca reparație după invazia țării în 1990. Mai recent, Statele Unite au înghețat activele Băncii Centrale a Afganistanului după ce talibanii au revenit la putere și au plănuit să le distribuie în beneficiul poporului afgan.
Dar în primul caz a fost implicată ONU, iar în cel de-al doilea, scopul a fost acela de a aduce beneficii populației din țara în cauză.
Precedent periculos

O confiscare a activelor publice rusești ar crea un precedent periculos pentru dreptul internațional, consideră Nicolas Véron, cercetător la think-tank-ul american Peterson Institute. „Dacă am fi în război, totul s-ar schimba. Dar nu suntem în război cu Rusia”.
În plus, unii sunt îngrijorați de impactul asupra investițiilor din țări terțe, precum China, care și-ar putea reduce activele în țările occidentale de teamă că acestea ar putea fi confiscate.

Iar Rusia amenință cu represalii împotriva intereselor private occidentale. Joi, președintele Vladimir Putin a semnat un decret care autorizează confiscarea în Rusia a activelor aparținând Statelor Unite sau persoanelor „asociate” cu acestea.

Cine a înaintat?

Marți, țările UE au confirmat acordul lor de a confisca dobânzile din activele rusești înghețate în UE pentru a înarma Ucraina. Acest lucru ar trebui să genereze între 2,5 și 3 miliarde de euro pe an.

Statele Unite vor să meargă mai departe și fac presiuni asupra G7 pentru a conveni un mega-împrumut de aproximativ 50 de miliarde de dolari garantat de dobânzile viitoare generate de activele rusești înghețate.

Mai mulți lideri europeni s-au arătat divizați în culise, invocând dificultăți tehnice, în special în ceea ce privește împărțirea riscurilor, sau făcând trimitere la reuniunea G7 a șefilor de stat și de guvern programată pentru jumătatea lunii iunie în Puglia (sudul Italiei).

„Există încă multe detalii care trebuie clarificate și explorate mai în profunzime”, a declarat vineri comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, în fața miniștrilor de finanțe din G7, sperând să se ajungă „la un acord pe termen mediu care ar putea fi poate încheiat la nivel politic în cadrul G7”, potrivit AFP.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#active #dolari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna iulie 2026 credite noi în valoare totală de 7,395 miliarde de lei, cea mai mare parte a finanțărilor fiind contractată de mediul de afaceri, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, 62,4% din volumul total al creditelor noi a revenit mediului de afaceri, iar 37,6% persoanelor fizice. Raportat la volumul total, este vorba despre aproximativ 4,6 miliarde de lei acordate businessului și circa 2,8 miliarde de lei populației.

În cazul companiilor nefinanciare, creditele noi în moneda națională prezentate de BNM au însumat 2,328 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. Împrumuturile în valută acordate acestei categorii au ajuns la 1,589 miliarde de lei, cu o dobândă medie de 5,04%.

Mediul financiar nebancar a contractat credite noi de 248 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,79%, și echivalentul a 187 milioane de lei în valută, pentru care rata medie a fost de 5,75%.

Cele mai scumpe împrumuturi în lei din segmentul de business prezentat de BNM au fost cele acordate persoanelor fizice care practică activitate economică. Acestea au contractat 101 milioane de lei, la o rată nominală medie de 10,34%. În valută, volumul a fost de numai 0,5 milioane de lei, la o dobândă de 5,18%.

În cazul populației, creditele de consum au continuat să atragă sume importante. În iulie, persoanele fizice au contractat credite noi de consum în lei în valoare de 1,748 miliarde de lei, la o rată nominală medie de 10,83%. Creditele de consum în valută au avut un volum nesemnificativ, de circa 0,1 milioane de lei, însă dobânda medie a ajuns la 9,46%.

Totodată, creditele imobiliare noi acordate populației au depășit pragul de un miliard de lei într-o singură lună. Volumul acestora a constituit 1,007 miliarde de lei, la o dobândă nominală medie de 7,97%.

Datele detaliate ale BNM arată că grosul creditelor de consum în lei este contractat pe perioade de doi până la cinci ani. În această categorie au fost acordate 1,559 miliarde de lei, la o rată medie de 10,76%.

Creditele de consum cu o maturitate de până la 12 luni au însumat 66 milioane de lei, cu o dobândă de 11,20%, iar cele contractate pe o perioadă între un an și doi ani au totalizat 96 milioane de lei, cu o rată medie de 10,73%.

Cele mai scumpe credite de consum au fost cele cu maturitatea de peste cinci ani. Deși volumul lor a fost de numai 27 milioane de lei, rata nominală medie a dobânzii a ajuns la 14,29%.

Astfel, datele BNM arată că în timp ce companiile beneficiază de costuri ale finanțării în lei de aproximativ 8–10%, populația plătește sensibil mai mult pentru creditele de consum, dobânzile depășind 10% și ajungând, în funcție de maturitate, la peste 14%.