Alaiba „scaldă” în laude activitatea comisei pe care o conduce

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba a enumerat într-un briefing de presă reușitele activității comisiei. Potrivit lui, s-a reușit pornirea carului din loc.

Printre activitățile scoase în evidență de deputat se numără lupta cu offshor-urile. „Am anulat secretul offshore. Am obligat companiile să-și declare beneficiarii reali. A fost elaborat mecanismul de investiții pentru a proteja țara de capitalul obscur”.

Deputatul a vorbit și despre auditul conformității cheltuielilor la întreprinderile de aprovizionare cu gaze, inclusiv Moldovagaz. „Este o premieră pentru Republica Moldova când Curtea de Conturi va audita respectivele întreprinderi”.

Interdicția publicității jocurilor de noroc. Zilnic se vând 1,3 mil. de lei. Respectiva companie are vânzări de câteva ori mai mari comparativ cu cele lanțurile de supermarket-uri din Moldova. Or, oameni cad pradă de a cheltui bani pentru a-și încerca norocul”, a punctat Alaiba.

Potrivit deputatului, au fost eliminate mecanismele privatizărilor păguboase când imobilele statului erau scoase la mezat la preț normativ.

Referindu-se la serviciile publice prestate populației, el a menționat ca a început dezvoltarea acestora, pentru a ușura viața cetățenilor și businessului. „La capitolul digitalizare am reparat 33 de legi pentru a face posibilă digitalizarea serviciilor pentru business”.

De asemenea, Alaiba a precizat că, în anul 2021 a fost redusă cota TVA la 6% pentru domeniul HORECA, care a fost cel mai afectat sector de pandemie.

La rândul său, vicepreședintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a enumerat care sunt planurile pentru anul viitor ale Comisiei, ce urmează a fi implementate cu începerea noii sesiuni parlamentare ordinare.

„Ca să ajutăm afacerile să se dezvolte, vom adopta legi care să reducă birocrația, să ducă la simplificarea procedurilor de raportare la organizațiile de stat. Vom simplifica regulile de gestiune financiară pentru antreprenori. Vom adopta un cadru legal prin care oamenii de afaceri să poată accesa mai ușor finanțare, creditare, prin introducerea unor noi instrumente, cum ar fi crown funding. Îmbunătățirea climatului de afaceri înseamnă și aprobarea legislației care să încurajeze investițiile în Republica Moldova”, a declarat Marian.

#legi #activitate #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.