Alăturați-vă dialogului digital: Moldova IGF va avea loc pe 15-16 aprilie

La Chișinău, pe 15 și 16 aprilie, va avea loc cel de-al cincilea Forum Național de Guvernanță a Internetului (Moldova Internet Governance Forum – MIGF 2025). Pe fondul schimbărilor tehnologice accelerate și al provocărilor globale în creștere, forumul va deveni o platformă pentru dialog între principalii actori ai agendei digitale și partenerii internaționali.

Organizatorii invită pe toți cei interesați să se alăture discuțiilor despre problemele actuale ale guvernanței digitale. Evenimentul va avea loc în format hibrid – participarea este posibilă atât offline la Chișinău, cât și online. Informații despre speakeri, agenda și formularul de înregistrare sunt disponibile pe site-ul oficial www.igf.md.

Programul MIGF 2025 acoperă direcții-cheie precum încrederea digitală și dezvoltarea durabilă, cooperarea digitală, un mediu informațional online sigur, inovații durabile și responsabile, acces universal și drepturi digitale. Agenda include, de asemenea, o discuție despre rolul tehnologiilor digitale în contextul instabilității geopolitice și al amenințărilor complexe, inclusiv securitatea cibernetică și protecția drepturilor utilizatorilor în spațiul digital.

Raportul principal, prezentat de vicepreședintele Corporației ICANN, Veni Markovski, va fi dedicat unei analize a noilor inițiative internaționale privind guvernanța digitală și cooperarea multilaterală. În centrul atenției se află Pactul Digital Global (Global Digital Compact), adoptat la Summitul Viitorului ONU din septembrie 2024 la New York. Speakerul va explica de ce este important ca țările și regiunile să participe la formarea politicii digitale globale și cum aceasta poate influența dezvoltarea ecosistemului digital național.

„Deși tehnologiile moderne deschid oportunități largi pentru rezolvarea celor mai stringente probleme, ele prezintă și riscuri serioase – de la creșterea dezinformării și a conținutului dăunător până la adâncirea inegalității digitale. Generația tânără, care depinde mai mult ca oricând de platformele digitale pentru informare și interacțiune socială, este deosebit de vulnerabilă”, spune președintele Asociației „Comunitatea Internet”, coordonatorul MIGF, Alexei Marciuc.

Potrivit acestuia, sarcina forumului este de a discuta măsuri de reducere a acestor riscuri și de a propune idei și recomandări practice care pot influența elaborarea politicilor digitale în următorii ani.

Forumul de Guvernanță a Internetului este o platformă ONU pentru a discuta probleme cheie ale politicii digitale. IGF funcționează pe baza unui model de dialog multilateral și ajută la formarea abordărilor privind reglementarea digitală la nivel național și global. În Moldova, forumul este organizat de Asociația „Comunitatea Internet” cu participarea partenerilor naționali și internaționali. În mod tradițional, evenimentul are loc cu sprijinul UN IGF, Internet Society, ICANN, RIPE NCC și SEEDIG.

În 2025, la numărul de parteneri s-au alăturat actori globali precum TikTok, SecDev Foundation, Article 19 și Access Now. La nivel local, forumul este susținut de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Un eveniment separat în cadrul MIGF 2025 va fi Universal Acceptance Day (UA Day), care se va desfășura pentru prima dată în Moldova pe 16 aprilie. Evenimentul este organizat cu sprijinul ICANN și UNESCO și este dedicat multilingvismului, accesului la conținut digital și utilizării domeniilor naționale de nivel superior. UA Day face parte dintr-o inițiativă globală menită să asigure recunoașterea corectă a adreselor și domeniilor în orice limbă și alfabet.

În cadrul UA Day va avea loc un training practic sub îndrumarea experților tehnici. Participanții vor învăța cum să dezvolte aplicații și sisteme digitale compatibile cu principiile acceptării universale. Participarea este posibilă fizic sau online – înregistrarea este disponibilă pe site-ul forumului. Organizatorii invită reprezentanți ai comunității tehnice, studenți IT și toți cei interesați de dezvoltarea mediului digital. La finalul trainingului, participanții vor primi certificate.

#dialog digital #eveniment #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul feroviar de cereale din Republica Moldova riscă să intre într-o criză profundă, după ce anunțarea majorării tarifelor Căii Ferate din Moldova cu 7% a provocat o reacție imediată și severă din partea pieței. Economistul Iurie Rija avertizează, într-o analiză recentă, că efectele acestei politici tarifare sunt deja vizibile, iar consecințele pot deveni ireversibile dacă nu sunt adoptate soluții rapide.

În luna octombrie, planul de transport aprobat de CFM a căzut la doar 144 de vagoane – 64 proprii și 80 private –, în condițiile în care în septembrie nivelul planificat era de 1 821 de vagoane, iar în august de 2 543. Practic, volumele programate s-au prăbușit de peste 12 ori față de septembrie și de aproape 18 ori față de august. Chiar dacă datele oficiale privind utilizarea reală a vagoanelor în octombrie nu sunt disponibile, economistul afirmă că reducerea volumelor transportate este certă, iar reculul fluxurilor feroviare este deja instalat.

Operatorii economici au depus solicitările pentru lunile noiembrie și decembrie doar din inerție, mizând pe o eventuală revizuire ulterioară a tarifelor. La costurile actuale, transportatorii și traderii vor continua să utilizeze railul doar câteva luni, până își vor reconfigura lanțurile logistice pe rutier sau pe alte rute. Odată ce alternativele vor fi stabilite, migrarea către transportul auto va deveni ireversibilă.

Impactul majorării tarifare diferă în funcție de regiune. În nordul țării, în zone precum Dondușeni, transportul feroviar rămâne competitiv comparativ cu cel rutier, datorită prețurilor mai ridicate la transportul auto. În sud însă, costurile feroviare au ajuns aproape egale cu cele rutiere, anulând principalul avantaj al căii ferate. În aceste condiții, primele zone care riscă să piardă volume importante sunt porturile și nodurile logistice din sud, ceea ce poate genera efecte negative în lanț asupra întregului ecosistem de export.

Analiza economistului evidențiază și un paradox: anul agricol 2025 este unul relativ bun, cu volume disponibile pentru transport. Problema nu este lipsa mărfii, ci lipsa unui tarif competitiv care să permită deplasarea cerealelor prin infrastructura feroviară.

Dificultățile financiare ale CFM sunt însă profunde. Angajații primesc salariile cu întârziere, fiind achitată în prezent doar luna iunie 2025. Transportul de mărfuri se efectuează sub sinecost, parcul de vagoane este uzat, vitezele comerciale sunt scăzute, iar rotația vagonului ajunge la 12 zile, dublu față de standardele operaționale. În aceste condiții, majorarea tarifelor nu se justifică economic și, potrivit lui Rija, riscă să compromită și mai mult competitivitatea feroviarului.

În același timp, transportul rutier devine tot mai atractiv, deoarece oferă timpi de livrare mai mici, flexibilitate, tarife stabile sau chiar în scădere și elimină costurile adiționale legate de primirea, uscarea și depozitarea cerealelor. Camioanele permit livrarea direct în port, fără blocaje sau riscuri logistice suplimentare.

Economistul avertizează că majorarea tarifelor într-un sistem deja lipsit de competitivitate va duce inevitabil la restrângerea cererii, reducând volumele transportate și adâncind deficitul financiar al CFM, care oricum are costuri fixe ridicate. Criza are și o dimensiune socială, întrucât atât lucrătorii CFM, cât și agricultorii – afectați de trei ani agricoli dificili – sunt împinși în situații tot mai vulnerabile.

Iurie Rija consideră că statul trebuie să intervină pentru a evita colapsul transportului feroviar de mărfuri, o componentă critică pentru exporturile agricole. Soluția propusă de el include acordarea unor compensații per tonă transportată pentru mărfurile strategice, în special cereale, menținerea unui flux de venituri minim pentru CFM și, în paralel, lansarea unui program real de modernizare a infrastructurii, inclusiv reînnoirea vagoanelor, creșterea vitezelor comerciale și reducerea timpilor de rotație. Doar prin combinarea unui sprijin public temporar cu o politică tarifară flexibilă, calea ferată poate rămâne funcțională într-o perioadă în care fiecare tonă exportată contează.