Aleg fotoliile de deputat! Cine sunt consilierii PAS care pleacă din CMC, promiţând sa fie în slujba poporului

Consiliul municipal Chișinău sau Parlament? La această întrebare s-au gândit, aproape o lună, câțiva consilieri PAS care au acces în Parlament la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

Este vorba de Alexandr Trubca, Vasile Grădinaru, Ina Coșeru, dar și Angela Munteanu-Pojoga care au decis să plece din CMC și să-și continue activitatea mai departe, la fel în folosul poporului, însă din Parlament, scrie Realitatea.md.

La funcția de deputat a renunțat Zinaida Popa care a decis să activeze mai departe în calitate de consilier municipal din partea PAS.

Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă.

„Noi, cei patru consilierii care am decis să plecăm în Parlament nu vom renunța sub nici o formă să ne implicăm în problemele Chișinăului și a chișinăuenilor. Planificăm să avem o conlucrare foarte strânsă cu consilierii municipali PAS care rămân, în special pe dimensiunea legislativă. Din postura de deputați ne propunem ca în termeni foarte restrânși să venim cu niște intervenții pe domeniul legislativ, în special, în ceea ce ține de urbanism și arhitectură”, a declarat Alexandr Trubca.

Amintim că, potrivit legii, consilierii municipali au la dispoziție în jur de 30 de zile pentru a decide dacă renunță la mandatul de consilier în Consiliul municipal Chișinău și dacă acceptă sau nu funcția de deputat, pe un termen de patru ani, în viitorul Parlament al Republicii Moldova.

PAS a obținut 63 de mandate la alegerile parlamentare din 11 iulie.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.