Alertă financiară! BNM avertizează: riscul de contagiune poate zgudui sectorul bancar moldovenesc

Banca Națională a Moldovei (BNM) a publicat Raportul de Stabilitate Financiară pentru Trimestrul III 2024. În document a evidențiat riscurile de contagiune interbancară și vulnerabilitățile externe ale sectorului bancar autohton. Deși în prezent contagiunea directă între băncile moldovenești este scăzută, expunerea ridicată la băncile străine ar putea deveni un factor de risc semnificativ în cazul unor șocuri economice globale.

Potrivit raportului, băncile din Moldova au o concentrare ridicată a plasărilor interbancare în instituții financiare străine, în special în Germania, Franța, Spania, SUA și Austria. 86,5% din totalul plasărilor externe sunt concentrate în aceste jurisdicții, ceea ce expune sistemul bancar moldovenesc la riscuri externe, cum ar fi volatilitatea cursului valutar sau crizele financiare din aceste state.

BNM a efectuat mai multe simulări pentru a evalua impactul unui posibil faliment al băncilor străine unde sunt plasate fondurile moldovenești. Rezultatele arată că în cazul unui colaps bancar în Germania sau Franța, două bănci din Republica Moldova nu ar respecta pragul minim al fondurilor proprii de 10%, ceea ce le-ar vulnerabiliza în fața unei crize financiare internaționale.

Raportul arată că soldul total al plasărilor nete în sectorul bancar autohton este de doar 36,1 milioane de lei, adică doar 0,3% din soldul total al plasărilor nete. Aceasta indică un risc redus de contagiune între băncile moldovenești. Cu toate acestea, dependența de sistemul bancar internațional poate avea efecte în lanț, în cazul în care o bancă mare din UE sau SUA ar întâmpina probleme.

Pentru a reduce riscul de contagiune, BNM recomandă o diversificare mai mare a plasărilor interbancare și monitorizarea atentă a evoluțiilor economice internaționale. În plus, băncile din Republica Moldova trebuie să își consolideze rezervele de lichiditate și să fie pregătite pentru posibile turbulențe pe piețele externe.

Deși în prezent sistemul bancar moldovenesc este stabil, dependența de băncile străine ar putea deveni o vulnerabilitate majoră. În cazul unor șocuri financiare globale, impactul asupra Moldovei ar putea fi semnificativ, punând presiune pe lichiditatea și solvabilitatea unor instituții financiare locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.