Alertă financiară! BNM avertizează: riscul de contagiune poate zgudui sectorul bancar moldovenesc

Banca Națională a Moldovei (BNM) a publicat Raportul de Stabilitate Financiară pentru Trimestrul III 2024. În document a evidențiat riscurile de contagiune interbancară și vulnerabilitățile externe ale sectorului bancar autohton. Deși în prezent contagiunea directă între băncile moldovenești este scăzută, expunerea ridicată la băncile străine ar putea deveni un factor de risc semnificativ în cazul unor șocuri economice globale.

Potrivit raportului, băncile din Moldova au o concentrare ridicată a plasărilor interbancare în instituții financiare străine, în special în Germania, Franța, Spania, SUA și Austria. 86,5% din totalul plasărilor externe sunt concentrate în aceste jurisdicții, ceea ce expune sistemul bancar moldovenesc la riscuri externe, cum ar fi volatilitatea cursului valutar sau crizele financiare din aceste state.

BNM a efectuat mai multe simulări pentru a evalua impactul unui posibil faliment al băncilor străine unde sunt plasate fondurile moldovenești. Rezultatele arată că în cazul unui colaps bancar în Germania sau Franța, două bănci din Republica Moldova nu ar respecta pragul minim al fondurilor proprii de 10%, ceea ce le-ar vulnerabiliza în fața unei crize financiare internaționale.

Raportul arată că soldul total al plasărilor nete în sectorul bancar autohton este de doar 36,1 milioane de lei, adică doar 0,3% din soldul total al plasărilor nete. Aceasta indică un risc redus de contagiune între băncile moldovenești. Cu toate acestea, dependența de sistemul bancar internațional poate avea efecte în lanț, în cazul în care o bancă mare din UE sau SUA ar întâmpina probleme.

Pentru a reduce riscul de contagiune, BNM recomandă o diversificare mai mare a plasărilor interbancare și monitorizarea atentă a evoluțiilor economice internaționale. În plus, băncile din Republica Moldova trebuie să își consolideze rezervele de lichiditate și să fie pregătite pentru posibile turbulențe pe piețele externe.

Deși în prezent sistemul bancar moldovenesc este stabil, dependența de băncile străine ar putea deveni o vulnerabilitate majoră. În cazul unor șocuri financiare globale, impactul asupra Moldovei ar putea fi semnificativ, punând presiune pe lichiditatea și solvabilitatea unor instituții financiare locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.