Alertă financiară! BNM avertizează: riscul de contagiune poate zgudui sectorul bancar moldovenesc

Banca Națională a Moldovei (BNM) a publicat Raportul de Stabilitate Financiară pentru Trimestrul III 2024. În document a evidențiat riscurile de contagiune interbancară și vulnerabilitățile externe ale sectorului bancar autohton. Deși în prezent contagiunea directă între băncile moldovenești este scăzută, expunerea ridicată la băncile străine ar putea deveni un factor de risc semnificativ în cazul unor șocuri economice globale.

Potrivit raportului, băncile din Moldova au o concentrare ridicată a plasărilor interbancare în instituții financiare străine, în special în Germania, Franța, Spania, SUA și Austria. 86,5% din totalul plasărilor externe sunt concentrate în aceste jurisdicții, ceea ce expune sistemul bancar moldovenesc la riscuri externe, cum ar fi volatilitatea cursului valutar sau crizele financiare din aceste state.

BNM a efectuat mai multe simulări pentru a evalua impactul unui posibil faliment al băncilor străine unde sunt plasate fondurile moldovenești. Rezultatele arată că în cazul unui colaps bancar în Germania sau Franța, două bănci din Republica Moldova nu ar respecta pragul minim al fondurilor proprii de 10%, ceea ce le-ar vulnerabiliza în fața unei crize financiare internaționale.

Raportul arată că soldul total al plasărilor nete în sectorul bancar autohton este de doar 36,1 milioane de lei, adică doar 0,3% din soldul total al plasărilor nete. Aceasta indică un risc redus de contagiune între băncile moldovenești. Cu toate acestea, dependența de sistemul bancar internațional poate avea efecte în lanț, în cazul în care o bancă mare din UE sau SUA ar întâmpina probleme.

Pentru a reduce riscul de contagiune, BNM recomandă o diversificare mai mare a plasărilor interbancare și monitorizarea atentă a evoluțiilor economice internaționale. În plus, băncile din Republica Moldova trebuie să își consolideze rezervele de lichiditate și să fie pregătite pentru posibile turbulențe pe piețele externe.

Deși în prezent sistemul bancar moldovenesc este stabil, dependența de băncile străine ar putea deveni o vulnerabilitate majoră. În cazul unor șocuri financiare globale, impactul asupra Moldovei ar putea fi semnificativ, punând presiune pe lichiditatea și solvabilitatea unor instituții financiare locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.