Alertă financiară! BNM avertizează: riscul de contagiune poate zgudui sectorul bancar moldovenesc

Banca Națională a Moldovei (BNM) a publicat Raportul de Stabilitate Financiară pentru Trimestrul III 2024. În document a evidențiat riscurile de contagiune interbancară și vulnerabilitățile externe ale sectorului bancar autohton. Deși în prezent contagiunea directă între băncile moldovenești este scăzută, expunerea ridicată la băncile străine ar putea deveni un factor de risc semnificativ în cazul unor șocuri economice globale.

Potrivit raportului, băncile din Moldova au o concentrare ridicată a plasărilor interbancare în instituții financiare străine, în special în Germania, Franța, Spania, SUA și Austria. 86,5% din totalul plasărilor externe sunt concentrate în aceste jurisdicții, ceea ce expune sistemul bancar moldovenesc la riscuri externe, cum ar fi volatilitatea cursului valutar sau crizele financiare din aceste state.

BNM a efectuat mai multe simulări pentru a evalua impactul unui posibil faliment al băncilor străine unde sunt plasate fondurile moldovenești. Rezultatele arată că în cazul unui colaps bancar în Germania sau Franța, două bănci din Republica Moldova nu ar respecta pragul minim al fondurilor proprii de 10%, ceea ce le-ar vulnerabiliza în fața unei crize financiare internaționale.

Raportul arată că soldul total al plasărilor nete în sectorul bancar autohton este de doar 36,1 milioane de lei, adică doar 0,3% din soldul total al plasărilor nete. Aceasta indică un risc redus de contagiune între băncile moldovenești. Cu toate acestea, dependența de sistemul bancar internațional poate avea efecte în lanț, în cazul în care o bancă mare din UE sau SUA ar întâmpina probleme.

Pentru a reduce riscul de contagiune, BNM recomandă o diversificare mai mare a plasărilor interbancare și monitorizarea atentă a evoluțiilor economice internaționale. În plus, băncile din Republica Moldova trebuie să își consolideze rezervele de lichiditate și să fie pregătite pentru posibile turbulențe pe piețele externe.

Deși în prezent sistemul bancar moldovenesc este stabil, dependența de băncile străine ar putea deveni o vulnerabilitate majoră. În cazul unor șocuri financiare globale, impactul asupra Moldovei ar putea fi semnificativ, punând presiune pe lichiditatea și solvabilitatea unor instituții financiare locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.