Alertă în agricultură: Producătorii de ulei se tem de licențierea provizorie a importului de cereale și oleaginoase

De la independența sa acum peste treizeci de ani, Republica Moldova a dezvoltat o infrastructură robustă pentru prelucrarea uleiurilor și semifabricatelor vegetale, esențiale pentru economia agricolă a țării. Această rețea de centre de prelucrare și producție a devenit coloana vertebrală a sectorului agricol, furnizând uleiuri de floarea soarelui și hrana semifabricată necesară zootehniei gospodăriilor, susșine expertul în agricultură, Iurie Rija.

Însă, recentele modificări legislative privind licențierea importului de culturi cerealiere și oleaginoase au stârnit un val de dezbateri și îngrijorări în rândul producătorilor autohtoni și al economiștilor.

Începând cu luna iulie 2023, până în decembrie același an, Republica Moldova a importat 8.651 tone de semințe de floarea soarelui, cu un preț mediu de 11,2 lei/kg. Această cantitate reprezintă doar 4% din exportul de 190.464 tone de semințe de floarea soarelui în aceeași perioadă. Cu toate acestea, importurile au fost reduse la minim, 91% din acestea fiind realizate de Floarea Soarelui SA în 6 zile de funcționare a fabricii.

Anul 2023 a adus rezultate optimiste, cu o creștere a valorii adăugate prin exportul de produse prelucrate, comparativ cu exportul de materii prime. În acest an, Republica Moldova a exportat 300.461 tone de semințe de floarea soarelui, în scădere cu 36% față de 2022, dar a exportat 248.206 tone de ulei, o creștere de 8,3%, și 215.838 tone de șrot, o creștere de 28,4%.

În 2024, însă, tendința s-a inversat brusc. În aprilie, exportul de ulei a scăzut semnificativ, în timp ce exporturile de floarea soarelui brută au crescut. Aceasta a dus la adoptarea recentă a unui proiect de lege care impune licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase până la sfârșitul anului.

Proiectul de lege a stârnit critici aspre din partea experților în piața cerealelor, cum ar fi Iurie Rija, care a subliniat că măsura va afecta negativ producătorii autohtoni de uleiuri vegetale și va impune bariere birocratice care pot reduce semnificativ capacitatea de prelucrare și export a țării. În plus, aceasta poate duce la o creștere a șomajului în zonele dependente de aceste fabrici mari.

Criticii proiectului de lege susțin că o astfel de licențiere provizorie contravine principiilor pieței libere și ar trebui să fie înlocuită cu măsuri care să faciliteze circulația liberă a mărfurilor și să protejeze producătorii locali prin alte mijloace.

Analiza minuțioasă a proiectului de lege respectiv scoate la iveală anumite lacune și incoerențele, și anume:

1.Volumul achitării impozitelor de către producătorii naționali ai uleiurilor vegetale la 1 tonă de produs final este de circa 2.5 ori mai mare decât impozitele colectate de pe vânzarea a 5 t de floarea soarelui, raportate la această tonă. Astfel, bugetul național are mai mult de câștigat din sporirea fabricării produselor finale uleioase

2.A licenția importul materiei prime oleaginoase în țară înseamnă de fapt, a-l stopa și a sista activitatea celor mai mari întreprinderi producătoare autohtone. De aici rezultă o altă consecință socială negativă- sporirea ratei șomajului în orașele unde sunt dislocate aceste întreprinderi

3.Licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase inevitabil va afecta însăși fermierii naționali, care vor fi nevoiți să procure uleiul vegetal autohton și șrotul la un preț mai înalt

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rasarita #ulei #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională Transport Auto (ANTA) a venit cu explicații după ce transportatorii din cadrul APOTA au acuzat instituția că ar tolera curse ilegale de pasageri dintr-o autogară neautorizată din Chișinău. Autoritatea spune că a intervenit, dar a încercat în același timp să evite blocarea bruscă a transportului pentru oameni.

Potrivit ANTA, sesizarea din partea APOTA a fost făcută pe 23 octombrie 2025 și viza activitatea desfășurată pe strada Calea Moșilor 2/A. După verificări și schimb de informații cu autoritățile locale, agenția a constatat că locația nu avea temeiul administrativ necesar pentru a funcționa ca autogară. În consecință, pe 16 decembrie 2025 a fost emisă decizia, prin care activitatea a fost radiată din registrul oficial.

„ANTA acționează exclusiv în baza legislației în vigoare și în limitele competențelor sale legale, cu respectarea procedurilor administrative, a dreptului la apărare și a interesului public, inclusiv a continuității serviciilor de transport pentru cetățeni”, se arată în reacția instituției.

Reprezentanții ANTA afirmă că, după această decizie, au fost aplicate sancțiuni pentru activitate fără acte valabile, iar transportatorilor li s-a cerut să încheie contracte cu alte autogări autorizate pentru a putea continua cursele în mod legal. Unii operatori ar fi solicitat însă timp suplimentar pentru conformare, invocând procese aflate pe rol. Instituția subliniază că din acea locație plecau aproximativ 30 de rute regulate din raioanele de nord ale țării, iar oprirea lor peste noapte ar fi lăsat mulți pasageri fără legături de transport.

ANTA respinge acuzațiile de inacțiune și afirmă că monitorizează în continuare situația. Totodată, reprezentanții agenției spun că nu comentează declarații cu tentă politică și că își desfășoară activitatea doar în baza legii.

De cealaltă parte, APOTA susține că activitatea ar fi continuat ilegal și acuză autoritățile de tergiversări și protejarea unor operatori. Asociația a anunțat că, dacă situația nu va fi „adusă în cadrul legal”, transportatorii ar putea ieși la protest în fața sediului ANTA în perioada următoare.