Alertă în agricultură: Producătorii de ulei se tem de licențierea provizorie a importului de cereale și oleaginoase

De la independența sa acum peste treizeci de ani, Republica Moldova a dezvoltat o infrastructură robustă pentru prelucrarea uleiurilor și semifabricatelor vegetale, esențiale pentru economia agricolă a țării. Această rețea de centre de prelucrare și producție a devenit coloana vertebrală a sectorului agricol, furnizând uleiuri de floarea soarelui și hrana semifabricată necesară zootehniei gospodăriilor, susșine expertul în agricultură, Iurie Rija.

Însă, recentele modificări legislative privind licențierea importului de culturi cerealiere și oleaginoase au stârnit un val de dezbateri și îngrijorări în rândul producătorilor autohtoni și al economiștilor.

Începând cu luna iulie 2023, până în decembrie același an, Republica Moldova a importat 8.651 tone de semințe de floarea soarelui, cu un preț mediu de 11,2 lei/kg. Această cantitate reprezintă doar 4% din exportul de 190.464 tone de semințe de floarea soarelui în aceeași perioadă. Cu toate acestea, importurile au fost reduse la minim, 91% din acestea fiind realizate de Floarea Soarelui SA în 6 zile de funcționare a fabricii.

Anul 2023 a adus rezultate optimiste, cu o creștere a valorii adăugate prin exportul de produse prelucrate, comparativ cu exportul de materii prime. În acest an, Republica Moldova a exportat 300.461 tone de semințe de floarea soarelui, în scădere cu 36% față de 2022, dar a exportat 248.206 tone de ulei, o creștere de 8,3%, și 215.838 tone de șrot, o creștere de 28,4%.

În 2024, însă, tendința s-a inversat brusc. În aprilie, exportul de ulei a scăzut semnificativ, în timp ce exporturile de floarea soarelui brută au crescut. Aceasta a dus la adoptarea recentă a unui proiect de lege care impune licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase până la sfârșitul anului.

Proiectul de lege a stârnit critici aspre din partea experților în piața cerealelor, cum ar fi Iurie Rija, care a subliniat că măsura va afecta negativ producătorii autohtoni de uleiuri vegetale și va impune bariere birocratice care pot reduce semnificativ capacitatea de prelucrare și export a țării. În plus, aceasta poate duce la o creștere a șomajului în zonele dependente de aceste fabrici mari.

Criticii proiectului de lege susțin că o astfel de licențiere provizorie contravine principiilor pieței libere și ar trebui să fie înlocuită cu măsuri care să faciliteze circulația liberă a mărfurilor și să protejeze producătorii locali prin alte mijloace.

Analiza minuțioasă a proiectului de lege respectiv scoate la iveală anumite lacune și incoerențele, și anume:

1.Volumul achitării impozitelor de către producătorii naționali ai uleiurilor vegetale la 1 tonă de produs final este de circa 2.5 ori mai mare decât impozitele colectate de pe vânzarea a 5 t de floarea soarelui, raportate la această tonă. Astfel, bugetul național are mai mult de câștigat din sporirea fabricării produselor finale uleioase

2.A licenția importul materiei prime oleaginoase în țară înseamnă de fapt, a-l stopa și a sista activitatea celor mai mari întreprinderi producătoare autohtone. De aici rezultă o altă consecință socială negativă- sporirea ratei șomajului în orașele unde sunt dislocate aceste întreprinderi

3.Licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase inevitabil va afecta însăși fermierii naționali, care vor fi nevoiți să procure uleiul vegetal autohton și șrotul la un preț mai înalt

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rasarita #ulei #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.