Alertă în agricultură: Producătorii de ulei se tem de licențierea provizorie a importului de cereale și oleaginoase

De la independența sa acum peste treizeci de ani, Republica Moldova a dezvoltat o infrastructură robustă pentru prelucrarea uleiurilor și semifabricatelor vegetale, esențiale pentru economia agricolă a țării. Această rețea de centre de prelucrare și producție a devenit coloana vertebrală a sectorului agricol, furnizând uleiuri de floarea soarelui și hrana semifabricată necesară zootehniei gospodăriilor, susșine expertul în agricultură, Iurie Rija.

Însă, recentele modificări legislative privind licențierea importului de culturi cerealiere și oleaginoase au stârnit un val de dezbateri și îngrijorări în rândul producătorilor autohtoni și al economiștilor.

Începând cu luna iulie 2023, până în decembrie același an, Republica Moldova a importat 8.651 tone de semințe de floarea soarelui, cu un preț mediu de 11,2 lei/kg. Această cantitate reprezintă doar 4% din exportul de 190.464 tone de semințe de floarea soarelui în aceeași perioadă. Cu toate acestea, importurile au fost reduse la minim, 91% din acestea fiind realizate de Floarea Soarelui SA în 6 zile de funcționare a fabricii.

Anul 2023 a adus rezultate optimiste, cu o creștere a valorii adăugate prin exportul de produse prelucrate, comparativ cu exportul de materii prime. În acest an, Republica Moldova a exportat 300.461 tone de semințe de floarea soarelui, în scădere cu 36% față de 2022, dar a exportat 248.206 tone de ulei, o creștere de 8,3%, și 215.838 tone de șrot, o creștere de 28,4%.

În 2024, însă, tendința s-a inversat brusc. În aprilie, exportul de ulei a scăzut semnificativ, în timp ce exporturile de floarea soarelui brută au crescut. Aceasta a dus la adoptarea recentă a unui proiect de lege care impune licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase până la sfârșitul anului.

Proiectul de lege a stârnit critici aspre din partea experților în piața cerealelor, cum ar fi Iurie Rija, care a subliniat că măsura va afecta negativ producătorii autohtoni de uleiuri vegetale și va impune bariere birocratice care pot reduce semnificativ capacitatea de prelucrare și export a țării. În plus, aceasta poate duce la o creștere a șomajului în zonele dependente de aceste fabrici mari.

Criticii proiectului de lege susțin că o astfel de licențiere provizorie contravine principiilor pieței libere și ar trebui să fie înlocuită cu măsuri care să faciliteze circulația liberă a mărfurilor și să protejeze producătorii locali prin alte mijloace.

Analiza minuțioasă a proiectului de lege respectiv scoate la iveală anumite lacune și incoerențele, și anume:

1.Volumul achitării impozitelor de către producătorii naționali ai uleiurilor vegetale la 1 tonă de produs final este de circa 2.5 ori mai mare decât impozitele colectate de pe vânzarea a 5 t de floarea soarelui, raportate la această tonă. Astfel, bugetul național are mai mult de câștigat din sporirea fabricării produselor finale uleioase

2.A licenția importul materiei prime oleaginoase în țară înseamnă de fapt, a-l stopa și a sista activitatea celor mai mari întreprinderi producătoare autohtone. De aici rezultă o altă consecință socială negativă- sporirea ratei șomajului în orașele unde sunt dislocate aceste întreprinderi

3.Licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase inevitabil va afecta însăși fermierii naționali, care vor fi nevoiți să procure uleiul vegetal autohton și șrotul la un preț mai înalt

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rasarita #ulei #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.