Alertă în agricultură: Producătorii de ulei se tem de licențierea provizorie a importului de cereale și oleaginoase

De la independența sa acum peste treizeci de ani, Republica Moldova a dezvoltat o infrastructură robustă pentru prelucrarea uleiurilor și semifabricatelor vegetale, esențiale pentru economia agricolă a țării. Această rețea de centre de prelucrare și producție a devenit coloana vertebrală a sectorului agricol, furnizând uleiuri de floarea soarelui și hrana semifabricată necesară zootehniei gospodăriilor, susșine expertul în agricultură, Iurie Rija.

Însă, recentele modificări legislative privind licențierea importului de culturi cerealiere și oleaginoase au stârnit un val de dezbateri și îngrijorări în rândul producătorilor autohtoni și al economiștilor.

Începând cu luna iulie 2023, până în decembrie același an, Republica Moldova a importat 8.651 tone de semințe de floarea soarelui, cu un preț mediu de 11,2 lei/kg. Această cantitate reprezintă doar 4% din exportul de 190.464 tone de semințe de floarea soarelui în aceeași perioadă. Cu toate acestea, importurile au fost reduse la minim, 91% din acestea fiind realizate de Floarea Soarelui SA în 6 zile de funcționare a fabricii.

Anul 2023 a adus rezultate optimiste, cu o creștere a valorii adăugate prin exportul de produse prelucrate, comparativ cu exportul de materii prime. În acest an, Republica Moldova a exportat 300.461 tone de semințe de floarea soarelui, în scădere cu 36% față de 2022, dar a exportat 248.206 tone de ulei, o creștere de 8,3%, și 215.838 tone de șrot, o creștere de 28,4%.

În 2024, însă, tendința s-a inversat brusc. În aprilie, exportul de ulei a scăzut semnificativ, în timp ce exporturile de floarea soarelui brută au crescut. Aceasta a dus la adoptarea recentă a unui proiect de lege care impune licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase până la sfârșitul anului.

Proiectul de lege a stârnit critici aspre din partea experților în piața cerealelor, cum ar fi Iurie Rija, care a subliniat că măsura va afecta negativ producătorii autohtoni de uleiuri vegetale și va impune bariere birocratice care pot reduce semnificativ capacitatea de prelucrare și export a țării. În plus, aceasta poate duce la o creștere a șomajului în zonele dependente de aceste fabrici mari.

Criticii proiectului de lege susțin că o astfel de licențiere provizorie contravine principiilor pieței libere și ar trebui să fie înlocuită cu măsuri care să faciliteze circulația liberă a mărfurilor și să protejeze producătorii locali prin alte mijloace.

Analiza minuțioasă a proiectului de lege respectiv scoate la iveală anumite lacune și incoerențele, și anume:

1.Volumul achitării impozitelor de către producătorii naționali ai uleiurilor vegetale la 1 tonă de produs final este de circa 2.5 ori mai mare decât impozitele colectate de pe vânzarea a 5 t de floarea soarelui, raportate la această tonă. Astfel, bugetul național are mai mult de câștigat din sporirea fabricării produselor finale uleioase

2.A licenția importul materiei prime oleaginoase în țară înseamnă de fapt, a-l stopa și a sista activitatea celor mai mari întreprinderi producătoare autohtone. De aici rezultă o altă consecință socială negativă- sporirea ratei șomajului în orașele unde sunt dislocate aceste întreprinderi

3.Licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase inevitabil va afecta însăși fermierii naționali, care vor fi nevoiți să procure uleiul vegetal autohton și șrotul la un preț mai înalt

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rasarita #ulei #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Odile Renaud-Basso, va efectua în această săptămână o vizită oficială în Republica Moldova, pentru a reconfirma sprijinul instituției față de agenda de reforme economice a țării, în contextul accelerării parcursului de aderare la Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat al BERD, vizita este programată pentru joi și vineri, perioadă în care Odile Renaud-Basso va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, alți oficiali guvernamentali, precum și cu reprezentanți ai mediului de afaceri, ai corpului diplomatic și ai societății civile. Discuțiile vor viza reafirmarea angajamentului BERD de a sprijini reformele economice și investițiile în Republica Moldova.

„Moldova se află în fața unei oportunități istorice – perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Această aspirație politică este, totodată, un motor puternic pentru reforme economice și creștere, în interesul fundamental al țării. BERD este determinată să sprijine Moldova pe acest parcurs, în special prin investiții și asistență pentru reforme”, a declarat președinta BERD, Odile Renaud-Basso.

Agenda vizitei include și o deplasare la Bălți, unde Odile Renaud-Basso va evalua rezultatele investițiilor BERD în modernizarea sistemului de termoficare, proiecte care asigură încălzire eficientă pentru aproximativ 70% din locuitorii municipiului. Proiectul de termoficare din Bălți, lansat în 2014 cu o investiție inițială de 10 milioane de euro și extins în 2021 printr-un nou proiect de 17 milioane de euro, contribuie la creșterea eficienței energetice și la reducerea emisiilor în al doilea cel mai mare oraș al țării.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din Republica Moldova. De la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina, banca a oferit Moldovei finanțări în valoare de 1,7 miliarde de euro pentru a atenua impactul economic al războiului.

În total, BERD a investit aproape 2,9 miliarde de euro în 193 de proiecte în Republica Moldova, aproximativ 40% din portofoliu fiind direcționat către infrastructură durabilă.