Alertă în agricultură: Producătorii de ulei se tem de licențierea provizorie a importului de cereale și oleaginoase

De la independența sa acum peste treizeci de ani, Republica Moldova a dezvoltat o infrastructură robustă pentru prelucrarea uleiurilor și semifabricatelor vegetale, esențiale pentru economia agricolă a țării. Această rețea de centre de prelucrare și producție a devenit coloana vertebrală a sectorului agricol, furnizând uleiuri de floarea soarelui și hrana semifabricată necesară zootehniei gospodăriilor, susșine expertul în agricultură, Iurie Rija.

Însă, recentele modificări legislative privind licențierea importului de culturi cerealiere și oleaginoase au stârnit un val de dezbateri și îngrijorări în rândul producătorilor autohtoni și al economiștilor.

Începând cu luna iulie 2023, până în decembrie același an, Republica Moldova a importat 8.651 tone de semințe de floarea soarelui, cu un preț mediu de 11,2 lei/kg. Această cantitate reprezintă doar 4% din exportul de 190.464 tone de semințe de floarea soarelui în aceeași perioadă. Cu toate acestea, importurile au fost reduse la minim, 91% din acestea fiind realizate de Floarea Soarelui SA în 6 zile de funcționare a fabricii.

Anul 2023 a adus rezultate optimiste, cu o creștere a valorii adăugate prin exportul de produse prelucrate, comparativ cu exportul de materii prime. În acest an, Republica Moldova a exportat 300.461 tone de semințe de floarea soarelui, în scădere cu 36% față de 2022, dar a exportat 248.206 tone de ulei, o creștere de 8,3%, și 215.838 tone de șrot, o creștere de 28,4%.

În 2024, însă, tendința s-a inversat brusc. În aprilie, exportul de ulei a scăzut semnificativ, în timp ce exporturile de floarea soarelui brută au crescut. Aceasta a dus la adoptarea recentă a unui proiect de lege care impune licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase până la sfârșitul anului.

Proiectul de lege a stârnit critici aspre din partea experților în piața cerealelor, cum ar fi Iurie Rija, care a subliniat că măsura va afecta negativ producătorii autohtoni de uleiuri vegetale și va impune bariere birocratice care pot reduce semnificativ capacitatea de prelucrare și export a țării. În plus, aceasta poate duce la o creștere a șomajului în zonele dependente de aceste fabrici mari.

Criticii proiectului de lege susțin că o astfel de licențiere provizorie contravine principiilor pieței libere și ar trebui să fie înlocuită cu măsuri care să faciliteze circulația liberă a mărfurilor și să protejeze producătorii locali prin alte mijloace.

Analiza minuțioasă a proiectului de lege respectiv scoate la iveală anumite lacune și incoerențele, și anume:

1.Volumul achitării impozitelor de către producătorii naționali ai uleiurilor vegetale la 1 tonă de produs final este de circa 2.5 ori mai mare decât impozitele colectate de pe vânzarea a 5 t de floarea soarelui, raportate la această tonă. Astfel, bugetul național are mai mult de câștigat din sporirea fabricării produselor finale uleioase

2.A licenția importul materiei prime oleaginoase în țară înseamnă de fapt, a-l stopa și a sista activitatea celor mai mari întreprinderi producătoare autohtone. De aici rezultă o altă consecință socială negativă- sporirea ratei șomajului în orașele unde sunt dislocate aceste întreprinderi

3.Licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase inevitabil va afecta însăși fermierii naționali, care vor fi nevoiți să procure uleiul vegetal autohton și șrotul la un preț mai înalt

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rasarita #ulei #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.