Alertă în agricultură: Producătorii de ulei se tem de licențierea provizorie a importului de cereale și oleaginoase

De la independența sa acum peste treizeci de ani, Republica Moldova a dezvoltat o infrastructură robustă pentru prelucrarea uleiurilor și semifabricatelor vegetale, esențiale pentru economia agricolă a țării. Această rețea de centre de prelucrare și producție a devenit coloana vertebrală a sectorului agricol, furnizând uleiuri de floarea soarelui și hrana semifabricată necesară zootehniei gospodăriilor, susșine expertul în agricultură, Iurie Rija.

Însă, recentele modificări legislative privind licențierea importului de culturi cerealiere și oleaginoase au stârnit un val de dezbateri și îngrijorări în rândul producătorilor autohtoni și al economiștilor.

Începând cu luna iulie 2023, până în decembrie același an, Republica Moldova a importat 8.651 tone de semințe de floarea soarelui, cu un preț mediu de 11,2 lei/kg. Această cantitate reprezintă doar 4% din exportul de 190.464 tone de semințe de floarea soarelui în aceeași perioadă. Cu toate acestea, importurile au fost reduse la minim, 91% din acestea fiind realizate de Floarea Soarelui SA în 6 zile de funcționare a fabricii.

Anul 2023 a adus rezultate optimiste, cu o creștere a valorii adăugate prin exportul de produse prelucrate, comparativ cu exportul de materii prime. În acest an, Republica Moldova a exportat 300.461 tone de semințe de floarea soarelui, în scădere cu 36% față de 2022, dar a exportat 248.206 tone de ulei, o creștere de 8,3%, și 215.838 tone de șrot, o creștere de 28,4%.

În 2024, însă, tendința s-a inversat brusc. În aprilie, exportul de ulei a scăzut semnificativ, în timp ce exporturile de floarea soarelui brută au crescut. Aceasta a dus la adoptarea recentă a unui proiect de lege care impune licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase până la sfârșitul anului.

Proiectul de lege a stârnit critici aspre din partea experților în piața cerealelor, cum ar fi Iurie Rija, care a subliniat că măsura va afecta negativ producătorii autohtoni de uleiuri vegetale și va impune bariere birocratice care pot reduce semnificativ capacitatea de prelucrare și export a țării. În plus, aceasta poate duce la o creștere a șomajului în zonele dependente de aceste fabrici mari.

Criticii proiectului de lege susțin că o astfel de licențiere provizorie contravine principiilor pieței libere și ar trebui să fie înlocuită cu măsuri care să faciliteze circulația liberă a mărfurilor și să protejeze producătorii locali prin alte mijloace.

Analiza minuțioasă a proiectului de lege respectiv scoate la iveală anumite lacune și incoerențele, și anume:

1.Volumul achitării impozitelor de către producătorii naționali ai uleiurilor vegetale la 1 tonă de produs final este de circa 2.5 ori mai mare decât impozitele colectate de pe vânzarea a 5 t de floarea soarelui, raportate la această tonă. Astfel, bugetul național are mai mult de câștigat din sporirea fabricării produselor finale uleioase

2.A licenția importul materiei prime oleaginoase în țară înseamnă de fapt, a-l stopa și a sista activitatea celor mai mari întreprinderi producătoare autohtone. De aici rezultă o altă consecință socială negativă- sporirea ratei șomajului în orașele unde sunt dislocate aceste întreprinderi

3.Licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase inevitabil va afecta însăși fermierii naționali, care vor fi nevoiți să procure uleiul vegetal autohton și șrotul la un preț mai înalt

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rasarita #ulei #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat emisiunea suplimentară de acțiuni ale SA „Basarabia-Nord”, în sumă de 124,5 milioane lei, reprezentând 6 226 538 de acțiuni ordinare nominative, emise din contul datoriilor creditoriale.

În urma operațiunii, capitalul social al societății va crește la 141 005 460 lei, divizat în 7 050 273 de acțiuni de clasa I, fiecare cu valoarea nominală de 20 lei. „Basarabia-Nord” face parte din grupul Filetti.

Totodată, compania „Produse de Familie” SRL, cunoscută sub brandul Filetti (producător de mezeluri), este afiliată lui Denis Cibizov, cel care controlează producătorul de băuturi tari Zernoff prin intermediul firmei Viteza Optim (78,2%). Datele financiare recente arată că „Produse de Familie” SRL a raportat în 2024 un profit de 12,6 milioane lei, față de 7,2 milioane lei în 2023, și o cifră de afaceri de 286,7 milioane lei.

Numele lui Denis Cibizov a fost legat de mai multe scandaluri de-a lungul anilor. În 2009, fostul director al combinatului de carne Carmez, Anatol Câșlaru, acuza compania Optim-Comerț (parte a grupului Zernoff) că ar fi participat la un atac raider asupra întreprinderii. În acea perioadă, unul dintre membrii consiliului „Basarabia-Nord” și al conducerii Zernoff, Dmitri Țacenco, a condus Carmez, timp în care Câșlaru se afla în arest – despre care acesta susținea că fusese orchestrat de Zernoff, în plină guvernare comunistă.

Mai mult, un raport al CCCEC (actual CNA) din 2010 privind schemele de monopolizare a pieței cărnii menționa explicit „Basarabia-Nord” și „Bio Alliance” SRL. Potrivit unor concurenți din industrie, protejați politic în perioada 2001–2009, grupul Zernoff și-ar fi consolidat controlul asupra pieței mezelurilor și importurilor de carne, devenind unul dintre actorii dominanți ai sectorului.