Economiștii studiază în ultimii ani dacă un „cec” de stimulare sau o scutire fiscală ar putea încuraja oamenii să renunțe la locul de muncă sau i-ar face surzi la rugămințile angajatorilor disperați. De câți bani este nevoie pentru ca cineva să devină inactiv? De zeci de ani se caută un răspuns la această întrebare.
Rezultate
Sub 25.000 euro, oamenii spun că ar continua să muncească. Sumele cuprinse între acest prag și 100.000 euro sunt cele care reduc probabilitatea de a lucra, în medie, cu 3 puncte procentuale. Femeile, precum și persoanele mai în vârstă, care au mai puține datorii sau care sunt aproape de pensionare sunt mai predispuse să renunțe la muncă.
Un studiu publicat recent cu privire la câștigătorii americani ai unui premiu arată că, pentru fiecare 100.000 de dolari de avere suplimentară, șansele ca câștigătorul să fie angajat scad cu puțin sub 4 puncte procentuale. Persoanele mai sărace sunt mai predispuse să renunțe la locul de muncă, în timp ce persoanele mai bogate sunt mai predispuse să rămână în câmpul muncii, dar să își reducă numărul de ore. Un alt studiu efectuat pe persoane din Spania a arătat că un câștig le permite unora să își înființeze propria afacere.
Scriitoarea de la Financial Times, Soumaya Keynes, spune că “poate că aș folosi timpul suplimentar pentru a scrie mai multe cântece sau pentru a citi mai multe cărți. Cu siguranță aș trage un pui de somn sau mai multe.”.
Stefanie Stantcheva, economistă la Harvard, spune că întrebările din sondaje sunt mai fiabile atunci când situațiile ipotetice sunt “foarte apropiate de viața de zi cu zi”. Poate că opiniile oricui cu privire la ceea ce ar face cu o sumă surpriză de 100.000 de euro ar trebui privite cu puțin mai mult scepticism. Totuși, sumele mai mici sunt cele relevante pentru majoritatea intervențiilor politice, iar rezultatele pot fi tratate cu mai multă relevanță. Poate că, până la urmă, nu suntem chiar atât de leneși intrinsec.
Lucrările recente ale lui Stantcheva și ale coautorilor au arătat mai multe cazuri în care ceea ce oamenii spun că ar face se apropie destul de mult de ceea ce fac de fapt. Practic, aceste sondaje încep să fie din ce în ce mai realiste și de încredere.
Examinarea câștigătorilor la loterie este o modalitate mai sigură de a descoperi un șoc financiar cu adevărat neașteptat. Posesorii de bilete văd șansele de succes ca fiind suficient de mari pentru a cumpăra un bilet, dar suficient de mici pentru a nu-și planifica cariera în funcție de un câștig la jackpot.
Studii din domeniul de economie comportamentală au analizat mai multe situații, de-a lungul timpului, pentru a vedea cum influențează un benefiu financiar considerabil tendința de a lucra. Promovarea partenerului, primirea unei moșteniri, câștigul la loterie și proiectele pilot de venit de bază garantat sunt unele dintre ele. Un aspect important al semnificației studiilor este conferit de nivelul de surpriză cu care vin aceste beneficii financiare.
În cazul promovărilor, dacă acestea nu vin la întâmplare, este greu să fim siguri că ceea ce se întâmplă mai departe este într-adevăr rezultatul lor, sau a fost premeditat.
Femeile care primesc o moștenire sunt mai predispuse să renunțe la muncă, iar un studiu, deși vag în privința sumelor, a constatat o scădere cu cinci puncte procentuale a participării femeilor la forța de muncă după moștenirea unei sume de cel puțin 5.000 euro. Dar această metodă are și ea defectele ei. Persoanele care moștenesc sume suficient de mari pentru a le influența deciziile profesionale se află probabil într-o situație mai bună decât media. De asemenea, aceștia ar putea anticipa banii.
