În teorie, un câștig neașteptat ar trebui să împingă oamenii să își ia mai mult timp liber. În practică e altfel

06 Iul. 2024, 07:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Iul. 2024, 07:05 // Actual //  bani.md

Economiștii studiază în ultimii ani dacă un „cec” de stimulare sau o scutire fiscală ar putea încuraja oamenii să renunțe la locul de muncă sau i-ar face surzi la rugămințile angajatorilor disperați. De câți bani este nevoie pentru ca cineva să devină inactiv? De zeci de ani se caută un răspuns la această întrebare.

Există, totuși, o abordare mai simplă, spune Financial Times. De ce să nu întrebăm pur și simplu? Un nou document de lucru elaborat de cercetători de la Centrul de cercetare a politicilor economice și de la Universitatea Stanford utilizează această abordare, întrebând europenii ce ar face dacă ar primi sume cuprinse între 5.000 și 100.000 de euro.

Rezultate

Sub 25.000 euro, oamenii spun că ar continua să muncească. Sumele cuprinse între acest prag și 100.000 euro sunt cele care reduc probabilitatea de a lucra, în medie, cu 3 puncte procentuale. Femeile, precum și persoanele mai în vârstă, care au mai puține datorii sau care sunt aproape de pensionare sunt mai predispuse să renunțe la muncă.

Un studiu publicat recent cu privire la câștigătorii americani ai unui premiu arată că, pentru fiecare 100.000 de dolari de avere suplimentară, șansele ca câștigătorul să fie angajat scad cu puțin sub 4 puncte procentuale. Persoanele mai sărace sunt mai predispuse să renunțe la locul de muncă, în timp ce persoanele mai bogate sunt mai predispuse să rămână în câmpul muncii, dar să își reducă numărul de ore. Un alt studiu efectuat pe persoane din Spania a arătat că un câștig le permite unora să își înființeze propria afacere.

Scriitoarea de la Financial Times, Soumaya Keynes, spune că poate că aș folosi timpul suplimentar pentru a scrie mai multe cântece sau pentru a citi mai multe cărți. Cu siguranță aș trage un pui de somn sau mai multe.”.

Relevanță

Stefanie Stantcheva, economistă la Harvard, spune că întrebările din sondaje sunt mai fiabile atunci când situațiile ipotetice sunt “foarte apropiate de viața de zi cu zi”. Poate că opiniile oricui cu privire la ceea ce ar face cu o sumă surpriză de 100.000 de euro ar trebui privite cu puțin mai mult scepticism. Totuși, sumele mai mici sunt cele relevante pentru majoritatea intervențiilor politice, iar rezultatele pot fi tratate cu mai multă relevanță. Poate că, până la urmă, nu suntem chiar atât de leneși intrinsec.

Lucrările recente ale lui Stantcheva și ale coautorilor au arătat mai multe cazuri în care ceea ce oamenii spun că ar face se apropie destul de mult de ceea ce fac de fapt. Practic, aceste sondaje încep să fie din ce în ce mai realiste și de încredere.

Examinarea câștigătorilor la loterie este o modalitate mai sigură de a descoperi un șoc financiar cu adevărat neașteptat. Posesorii de bilete văd șansele de succes ca fiind suficient de mari pentru a cumpăra un bilet, dar suficient de mici pentru a nu-și planifica cariera în funcție de un câștig la jackpot.

Past research

Studii din domeniul de economie comportamentală au analizat mai multe situații, de-a lungul timpului, pentru a vedea cum influențează un benefiu financiar considerabil tendința de a lucra. Promovarea partenerului, primirea unei moșteniri, câștigul la loterie și proiectele pilot de venit de bază garantat sunt unele dintre ele. Un aspect important al semnificației studiilor este conferit de nivelul de surpriză cu care vin aceste beneficii financiare.

În cazul promovărilor, dacă acestea nu vin la întâmplare, este greu să fim siguri că ceea ce se întâmplă mai departe este într-adevăr rezultatul lor, sau a fost premeditat.

Femeile care primesc o moștenire sunt mai predispuse să renunțe la muncă, iar un studiu, deși vag în privința sumelor, a constatat o scădere cu cinci puncte procentuale a participării femeilor la forța de muncă după moștenirea unei sume de cel puțin 5.000 euro. Dar această metodă are și ea defectele ei. Persoanele care moștenesc sume suficient de mari pentru a le influența deciziile profesionale se află probabil într-o situație mai bună decât media. De asemenea, aceștia ar putea anticipa banii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Sept. 2026, 18:12
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
06 Sept. 2026, 18:12 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Economistul Dumitru Vicol susține că Republica Moldova a ajuns să plătească dobânzi exagerat de mari pentru împrumuturile contractate pe piața internă, în condițiile în care emiterea unui eurobond ar putea fi semnificativ mai ieftină. Potrivit calculelor sale, diferența ar putea aduce statului economii de aproximativ 2,3 miliarde de lei pe parcursul a șapte ani.

Vicol afirmă că problema s-a acumulat în ultimii ani, când statul a majorat cheltuielile pentru compensarea facturilor la energie, salarii, pensii și alte măsuri de sprijin. În timp ce aceste decizii au venit ca răspuns la o succesiune de crize, cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile, iar deficitele au fost finanțate în bună parte prin împrumuturi interne pe termen scurt.

Economistul atrage atenția că numai serviciul datoriei de stat este prevăzut să coste în 2026 circa 6,5 miliarde de lei, sumă de 3,3 ori mai mare decât cheltuielile pentru apărarea națională.

În august, dobânda medie ponderată la valorile mobiliare de stat (VMS) a ajuns la 9,97%, cel mai ridicat nivel din aprilie 2023. Nivelul rămâne sub maximul de aproape 22% înregistrat în toamna anului 2022, însă Vicol consideră că adevărata problemă este persistența dobânzilor ridicate.

Potrivit acestuia, statul plătește de 18 luni consecutiv o dobândă cu peste două puncte procentuale mai mare decât rata Băncii Naționale, cea mai lungă asemenea perioadă din 2017 încoace. Prin comparație, între 2017 și pandemie, dobânda medie la VMS era de 5,94%, iar până în 2019 statul reușea să se împrumute chiar sub rata BNM.

Vicol respinge explicația potrivit căreia situația ar fi provocată exclusiv de inflație sau de politica monetară. La titlurile cu scadența de un an, Moldova plătește cu 2,65 puncte procentuale peste rata băncii centrale, față de 2,03 puncte în Bosnia, 0,25 puncte în Albania, în timp ce Macedonia de Nord se află cu 0,15 puncte sub rata de politică monetară.

Raportată la inflație, diferența în cazul Moldovei ajunge, potrivit economistului, la 3,81 puncte procentuale, în timp ce în Albania este negativă, de minus 0,65 puncte.

Alte state din regiune au renunțat practic la dependența de finanțările foarte scurte. Serbia, Kosovo și Muntenegru nu mai emit titluri cu maturități sub un an, susține Vicol. Serbia se finanțează inclusiv prin obligațiuni pe cinci ani în moneda națională și pe 15 ani în euro, iar Kosovo utilizează obligațiuni cu maturități între doi și zece ani.

„Ei au ieșit din capcana refinanțării permanente. Noi suntem încă în ea”, afirmă economistul, care vede problema drept una structurală, determinată de cheltuieli fixe ridicate, deficit în creștere și împrumuturi contractate aproape exclusiv pe termen scurt.

Una dintre soluțiile propuse este lansarea unui eurobond moldovenesc. Vicol amintește că o asemenea emisiune este discutată de aproape șapte ani, însă a fost amânată în repetate rânduri pe motiv că VMS-urile și finanțările de la instituțiile internaționale ar fi mai avantajoase.

Economistul spune că a refăcut calculele pentru o emisiune ipotetică de 500 de milioane de euro realizată în noiembrie 2019, cu o maturitate de șapte ani și o dobândă de 5,5%. Comparată cu refinanțarea aceleiași sume pe piața internă la fiecare șase luni și luând în calcul inclusiv evoluția cursului valutar, economia ar fi fost de 1,57 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2,1 miliarde de lei în banii de astăzi.

Vicol afirmă că a repetat calculul pentru fiecare lună noiembrie începând din 2019, iar concluzia a rămas aceeași: eurobondul ar fi fost mai avantajos.

În condițiile actuale, economistul estimează riscul de țară al Republicii Moldova la aproximativ trei puncte procentuale. Cu obligațiunile germane pe șapte ani la un randament de 3,16%, un eventual eurobond moldovenesc ar putea avea o dobândă estimată la aproximativ 6,16% în euro, comparativ cu 9,97% pentru VMS-urile în lei.

Luând în calcul și o depreciere a leului similară celei din ultimii șapte ani, Vicol estimează o economie de aproximativ 2,3 miliarde de lei pe șapte ani. În luna iunie, când randamentul obligațiunilor germane era de 2,69%, costul estimat al eurobondului ar fi fost de aproximativ 5,7%.

Pe lângă costurile mai mici, o asemenea emisiune ar putea, în opinia economistului, să reducă presiunea asupra pieței interne și implicit dobânzile, să ofere băncilor moldovenești un reper pentru finanțarea de pe piețele internaționale și să contribuie la dezvoltarea pieței de capital și, ulterior, a fondurilor de pensii.

Emiterea unui eurobond figurează deja în programul Ministerului Finanțelor privind managementul datoriei de stat pe termen mediu pentru perioada 2025–2027. Vicol amintește că premierul Vasile Tofan a inclus această măsură și în programul de guvernare, iar manifestul „Europa 2028” prevede lansarea eurobondului pentru ca Republica Moldova „să nu mai fie orfanii Europei la capitolul piață de capital”.

„Avem nevoie de curaj, iar acest guvern are curaj. Să lansăm acest eurobond cât de curând, mai ales când și de la Bruxelles ne încurajează deja să o facem”, conchide Dumitru Vicol.