Amendament scandalos cu privire la societățile de plată! Asociația Băncilor cere retragerea pentru consultări publice

Asociația Băncilor din Moldova își exprimă îngrijorarea privind efectele amendamentelor ce vizează discriminarea societăților de plată din Moldova și solicită retragerea acestora pentru consultări publice suplimentare

Amendamentul la proiectul de lege nr. 478/2022 prevede exceptarea sucursalelor înființate în RM de societățile de plată, licențiate în statele – membre UE, de cerințe de licențiere stabilite de cadrul național, ceea ce constituie un factor discriminatoriu în raport cu societățile de plată (inclusiv investitori străini) care se conformează cerințelor respective.

În opinia ABM, impactul negativ al propunerii se va manifestă pe următoarele dimensiuni:

Reducerea capacității de supraveghere a sectorului financiar

ABM susține și consideră că obiectivul urmărit prin amendament de a facilita accesul serviciilor de plată din țările UE urmează să reprezinte o prioritate pentru autoritățile naționale.

Acesta urmează să fie realizat cu instrumente ce corespund principiilor transparenței, nediscriminării și care nu afectează eforturile recente ale autorităților publice, de comun cu partenerii de dezvoltare, în crearea și consolidarea unui sistem financiar transparent și sustenabil.

Este evident că acest instrument este unul eficient la nivelul țărilor UE atunci când organul de supraveghere la nivelul UE are competențe directe asupra societăților de plată din toate statele membre, ceea ce este lipsă în cazul Republicii Moldova, la această etapă.

Atenționăm că amendamentul reprezintă un precedent periculos, deoarece și alte sectoare din economie vor fi îndreptățite să solicite o abordare similară (activitatea bancară, de creditare non-bancară, asigurări, etc.).

ABM pledează pentru ca sectorul financiar să fie obiectul unui cadru de reglementare și de supraveghere menit să promoveze stabilitatea financiară și să protejeze clienții serviciilor financiare.

Încălcarea principiilor de bază ale concurenței

Amendamentul prevede condiții discriminatorii în activitatea de întreprinzător ceea ce afectează negativ și grav concurența loială, precum și, comportamentul investițional al celor defavorizați, respectiv a societăților de plată existente la moment pe piață.

Conform Directivei UE privind serviciile de plată (Directiva UE 2015/2366, pct.33 din preambul) autoritățile europene “ar trebui să garanteze concurența loială pe această piață, evitând discriminarea nejustificată împotriva oricărui actor existent pe piață.”.

Amendamentului înaintat contravine prevederilor Directivei UE privind serviciile de plată, și anume necesitatea obținerii unei autorizații din partea statului membru, existența obligației unui capital inițial diferit în funcţie de serviciile de plată care se prestează, etc.

Amendamentul propus riscă, de asemenea, să compromită eforturile Moldovei de aderare la SEPA (Zona Unică de Plăţi în Euro), sistem ce prevede beneficii pentru cetățeni (costuri și timp redus) pentru plățile efectuate către și din țările europene.

În acest context, ABM solicită excluderea proiectului de lege din ordinea de zi a Parlamentului şi asigurarea unui proces transparent și eficient de consultări publice a amendamentului la proiectul de lege nr.478/2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asociatia bancilor #societati #amendament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul președinte al României, Klaus Iohannis, a fost executat silit de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), potrivit surselor G4Media și Economedia din instituție. Una dintre casele acestuia urmează să fie scoasă la licitație, în timp ce statul român pregătește și o acțiune în instanță pentru recuperarea sumelor obținute din închirierea imobilului.

Conform comunicatului ANAF din 3 octombrie, instituția a preluat imobilul vizat și a schimbat yala acestuia, după ce Klaus Iohannis ar fi refuzat să participe la predarea spațiului. Este vorba de spațiul comercial situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu, pentru care ANAF i-a cerut fostului președinte, încă din august, să restituie suma de 4,7 milioane lei, bani obținuți din chirii.

Imobilul de pe Bălcescu 29 a aparținut familiei prezidențiale între 1999 și 2016, aducând venituri de peste 260.000 de euro din închirierea către Raiffeisen Bank. Potrivit investigațiilor Rise Project și Centrului de Investigații Media, familia Iohannis a achiziționat imobilul printr-o succesiune contestată, iar în 2015 Curtea de Apel Brașov a stabilit că deținerea era nelegală.

În aprilie 2016, titlul de proprietate al familiei Iohannis a fost radiat din cartea funciară, iar ulterior au urmat procese între statul român și foștii proprietari privind dreptul de proprietate asupra imobilului.

Cazul are la bază o istorie complicată a moștenirii, pornind de la imobilele familiei Ghenea-Baștea naționalizate în perioada comunistă. În 1999, un presupus moștenitor, Ioan Baștea, a obținut prin instanță revocarea naționalizării, moment din care, printr-o serie de tranzacții, soții Klaus și Carmen Iohannis au ajuns coproprietari ai imobilului.

Astfel, casa din centrul Sibiului, devenită sursă de venituri consistente, este acum obiectul unei executări silite, iar fostul președinte riscă și procese suplimentare pentru recuperarea banilor în favoarea statului.