Amendamentul care a înfuriat avocații. Despre ce este vorba

Președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Dorin Popescu, le cere colegilor săi avocați să se solidarizeze și prin acțiuni civilizate să ceară deputaților excluderea din procedură parlamentară a amendamentului la legea cu privire la avocatură. Amendamentul buclucaș aparține președintei comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, Olesea Stamate, și presupune că avocații pot fi reținuți, percheziționați sau arestați fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților.

Astfel, dacă amendamentul Olesei Stamate va fi aprobat de Parlament, din legislație va dispărea prevederea potrivit căreia „avocatul nu poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat, percheziționat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția infracțiunii flagrante”.

Președintele Uniunii Avocaților califică argumentarea amendamentului drept una „josnică și umilitoare și care arată că autorii amendamentului, NU înțeleg importanța profesiei de avocat în general și rolul avocatului în special, în societate, precum și la înfăptuirea justiției”.

„Acest amendament atentează la independența avocatului în exercitarea profesiei de avocat, reduce esențial independența exercitării profesiei de avocat și implicit, contribuie la diminuarea calității actului justiției. Faptul că aleșii poporului consideră ca în timpul exercitării profesiei de avocat, orice reprezentant al organului de urmărire penală poate să ne intimideze pentru ca nu suntem comozi cuiva, sau suntem prea vocali, sau deranjăm pe cei care protejează diferite interese, atunci este grav” spune președintele Uniunii Avocaților, Dorin Popescu într-un mesaj pe Facebook.

Popescu spune că amendamentul contravine Legii Supreme și încalcă garanțiile profesionale ale apărătorilor.

“Țin să atrag atenția autorilor amendamentului, dar și societății că în conformitate cu art. 26 alin. (1), (4) din Constituția RM, dreptul la apărare este garantat. Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepsește prin lege. Atât Legea fundamentală, cât și Legea 1260/2008 cu privire la avocatură, consacră principiul independenței exercitării profesiei de avocat. În acest sens, acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților în cazurile reţinerii, aducerii silite, arestării, percheziționării avocatului, constituie o anumită garanție, care diminuează riscul abuzurilor, acțiunilor arbitrare, precum şi al acuzațiilor false împotriva avocatului de către persoane interesate”, mai spune Dorin Popescu.

Președintele Uniunii Avocaților menționează că avocații sunt actori apolitici, dar sunt nevoiți să riposteze politicului, pentru a-și apăra independența profesională. Dorin Popescu se arată convins că avocații nu se ascund în spatele imunității profesionale, iar dacă vor exista suspiciuni de acțiuni ilegale, Consiliul Uniunii Avocaților nu va acoperi eventuale fărădelegi.

„Faptul că aleșii poporului consideră ca în timpul exercitării profesiei de avocat, orice reprezentant al organului de urmărire penală poate să ne intimideze pentru ca nu suntem comozi cuiva, sau suntem prea vocali, sau deranjăm pe cei care protejează diferite interese, atunci este grav”, spune Popescu.

#avocati #amendament #proiect

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.