America ademeneşte Europa de Est cu energie nucleară

Criza climatică generează o „oportunitate de piaţă pentru tehnologiile de reducere a carbonului“, cum este energia nucleară, a declarat recent secretarul american de stat pe energie, Jennifer Granholm, potrivit Euractiv.

Astfel de tehnologii „vor reprezenta o piaţă de 23.000 miliarde de dolari până la finalul acestui deceniu“, oferind „un potenţial uriaş pentru ţările aflate de ambele părţi ale Atlanticului“, scrie Ziarul Financiar.

Prezentă în Polonia, Granholm a arătat că piaţa transatlantică „ne va oferi o şansă de a lansa noi businessuri, noi industrii, de a atrage investiţii noi de ordinul miliardelor de dolari şi cu siguranţă de a crea milioane de noi locuri de muncă“.

În Polonia, Granholm a relansat oficia P-TECC, Parteneriatul pentru cooperare transatlantică în domeniul energiei şi climatului, un program finanţat de SUA pentru dezvoltarea de tehnologii curate în ECE.

Oficialul american şi-a exprimat şi sprijinul puternic pentru Iniţiativa Celor Trei Mări, care reuneşte 12 ţări din UE. Cu ocazia prezenţei din Polonia, Jennifer Granholm a evidenţiat multiplele oportunităţi de atragere de investiţii de miliarde de dolari în energia curată la nivelul ECE.

Pentru Granholm, întărirea cooperării transatlantice în domeniul energiei curate capătă şi mai multă urgenţă pe fondul schimbărilor climatice.

„Motivul prezenţei noastre în Polonia are legătură cu discuţiile privind un parteneriat în domeniul nuclear“, a declarat Granholm.

În octombrie anul trecut, Varşovia şi Washingtonul au semnat un acord interguvernamental pe 30 de ani privind cooperarea viitoare în dezvoltarea programului de energie nucleară al Poloniei. Polonia se aşteaptă ca prima sa centrală nucleară să devină operaţională în 2033. Se estimează că între 6 şi 9 GW vor fi instalaţi până în 2043, costurile fiind plasate la 4,66 milioane de euro per MW.

Iar SUA vor câştiga probabil contractele respective.

În iulie, firma americană de energie nucleară Westinghouse a anunţat lansarea unui studiu pentru avansarea programului de energie nucleară al Poloniei. „Este o oportunitate de a oferi tehnologie americană Poloniei, iar Westington va oferi reactorul său nuclear AP1000 pentru proiect“, a anunţat Granholm.

Compania americană Westingon a semnat recent un contract şi în Cehia, pe nouă ani, pentru upgradarea sistemelor I&C ale centralei nucleare Temelin, potrivit World Nuclear News. Valoarea contractului nu a fost făcută publică.

În ceea ce priveşte Ungaria, ministrul de externe al acestei ţări, Peter Szijjarto, declara recent că 90% din electricitatea generată în ţara sa va fi curată până în 2030, subliniind rolul energiei nucleare ca sursă de energie curată, sigură şi prietenoasă cu mediul, potrivit Hungary Today.

#energie nucleara #america #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.