America ademeneşte Europa de Est cu energie nucleară

Criza climatică generează o „oportunitate de piaţă pentru tehnologiile de reducere a carbonului“, cum este energia nucleară, a declarat recent secretarul american de stat pe energie, Jennifer Granholm, potrivit Euractiv.

Astfel de tehnologii „vor reprezenta o piaţă de 23.000 miliarde de dolari până la finalul acestui deceniu“, oferind „un potenţial uriaş pentru ţările aflate de ambele părţi ale Atlanticului“, scrie Ziarul Financiar.

Prezentă în Polonia, Granholm a arătat că piaţa transatlantică „ne va oferi o şansă de a lansa noi businessuri, noi industrii, de a atrage investiţii noi de ordinul miliardelor de dolari şi cu siguranţă de a crea milioane de noi locuri de muncă“.

În Polonia, Granholm a relansat oficia P-TECC, Parteneriatul pentru cooperare transatlantică în domeniul energiei şi climatului, un program finanţat de SUA pentru dezvoltarea de tehnologii curate în ECE.

Oficialul american şi-a exprimat şi sprijinul puternic pentru Iniţiativa Celor Trei Mări, care reuneşte 12 ţări din UE. Cu ocazia prezenţei din Polonia, Jennifer Granholm a evidenţiat multiplele oportunităţi de atragere de investiţii de miliarde de dolari în energia curată la nivelul ECE.

Pentru Granholm, întărirea cooperării transatlantice în domeniul energiei curate capătă şi mai multă urgenţă pe fondul schimbărilor climatice.

„Motivul prezenţei noastre în Polonia are legătură cu discuţiile privind un parteneriat în domeniul nuclear“, a declarat Granholm.

În octombrie anul trecut, Varşovia şi Washingtonul au semnat un acord interguvernamental pe 30 de ani privind cooperarea viitoare în dezvoltarea programului de energie nucleară al Poloniei. Polonia se aşteaptă ca prima sa centrală nucleară să devină operaţională în 2033. Se estimează că între 6 şi 9 GW vor fi instalaţi până în 2043, costurile fiind plasate la 4,66 milioane de euro per MW.

Iar SUA vor câştiga probabil contractele respective.

În iulie, firma americană de energie nucleară Westinghouse a anunţat lansarea unui studiu pentru avansarea programului de energie nucleară al Poloniei. „Este o oportunitate de a oferi tehnologie americană Poloniei, iar Westington va oferi reactorul său nuclear AP1000 pentru proiect“, a anunţat Granholm.

Compania americană Westingon a semnat recent un contract şi în Cehia, pe nouă ani, pentru upgradarea sistemelor I&C ale centralei nucleare Temelin, potrivit World Nuclear News. Valoarea contractului nu a fost făcută publică.

În ceea ce priveşte Ungaria, ministrul de externe al acestei ţări, Peter Szijjarto, declara recent că 90% din electricitatea generată în ţara sa va fi curată până în 2030, subliniind rolul energiei nucleare ca sursă de energie curată, sigură şi prietenoasă cu mediul, potrivit Hungary Today.

#energie nucleara #america #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.