Americanii au pus capac sistemul de plăți rusesc „Mir”

16 Sept. 2022, 10:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Sept. 2022, 10:01 // Actual //  bani.md

Administrația americană a decis să ia măsuri dure împotriva sistemului de plăți rusesc Mir, care rămâne una dintre ultimele modalități legale prin care rușii pot plăti în străinătate după plecarea Visa și Mastercard, scrie moscowtimes.ru.

Lansat în 2015 cu 134 de milioane de carduri de plastic până în vara lui 2022, sistemul Mir poate fi utilizat pentru tranzacții care implică persoane sancționate, a declarat joi Departamentul de Trezorerie al SUA.

Oficiul SUA pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a anunțat impunerea de sancțiuni împotriva CEO-ului NSPK (operatorul sistemului Mir) Vladimir Komlev. El a fost inclus pe lista neagră cu înghețarea tuturor bunurilor și interzicerea vizelor.

În plus, departamentul avertizează că, deși nu au fost încă impuse sancțiuni împotriva NSPK-ului însuși, acestea pot urma împotriva băncilor care cooperează cu sistemul în străinătate.

Acum cardurile Mir sunt acceptate în 11 țări ale lumii, dintre care doar trei sunt situate în afara spațiului post-sovietic – acestea sunt Vietnam, Coreea de Sud și Turcia. Turoperatorii ruși au anunțat planuri de a se alătura sistemelor din Malaezia, Myanmar și Thailanda. În septembrie, Banca Centrală a Egiptului a început negocierile la Banca Centrală a Federației Ruse cu privire la Mir.

Dar planurile de extindere a geografiei sistemului par să fie amânate pentru o lungă perioadă de timp. „Instituțiile financiare din afara Statelor Unite care încheie noi acorduri cu NSPK sau le extind pe cele existente riscă să susțină încercările Rusiei de a eluda sancțiunile”, a spus OFAC într-un comunicat.

Agenția subliniază că este pregătită să aplice autoritatea de a impune sancțiuni împotriva celor care „extinde <…> utilizarea sistemului de plăți Mir în afara Federației Ruse”.

Avertizarea SUA este îndreptată în primul rând către Turcia, unde cinci bănci acceptă carduri rusești: Vakıfbank, Ziraat Bank, İş Bank, DenizBank și Halkbank. Mai mult, ultimele două s-au conectat la sistem după începerea războiului din Ucraina.

Potrivit Financial Times, Statele Unite intenționează să anunțe oficial pretențiile Turciei, care devine un „centru” pentru eludarea sancțiunilor împotriva Rusiei, creșterea comerțului și adoptarea unei poziții duble față de război.

Scopul este de a crește presiunea asupra băncilor turcești, au declarat pentru FT oficialii occidentali implicați în elaborarea planurilor. Uniunea Europeană va trimite o delegație la Ankara pentru discuții directe cu reprezentanții guvernului turc. În octombrie, comisarul european pentru servicii financiare, Mairead McGuinness, va vizita.

Realitatea Live

04 Feb. 2026, 17:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Feb. 2026, 17:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!