Americanii au pus capac sistemul de plăți rusesc „Mir”

Administrația americană a decis să ia măsuri dure împotriva sistemului de plăți rusesc Mir, care rămâne una dintre ultimele modalități legale prin care rușii pot plăti în străinătate după plecarea Visa și Mastercard, scrie moscowtimes.ru.

Lansat în 2015 cu 134 de milioane de carduri de plastic până în vara lui 2022, sistemul Mir poate fi utilizat pentru tranzacții care implică persoane sancționate, a declarat joi Departamentul de Trezorerie al SUA.

Oficiul SUA pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a anunțat impunerea de sancțiuni împotriva CEO-ului NSPK (operatorul sistemului Mir) Vladimir Komlev. El a fost inclus pe lista neagră cu înghețarea tuturor bunurilor și interzicerea vizelor.

În plus, departamentul avertizează că, deși nu au fost încă impuse sancțiuni împotriva NSPK-ului însuși, acestea pot urma împotriva băncilor care cooperează cu sistemul în străinătate.

Acum cardurile Mir sunt acceptate în 11 țări ale lumii, dintre care doar trei sunt situate în afara spațiului post-sovietic – acestea sunt Vietnam, Coreea de Sud și Turcia. Turoperatorii ruși au anunțat planuri de a se alătura sistemelor din Malaezia, Myanmar și Thailanda. În septembrie, Banca Centrală a Egiptului a început negocierile la Banca Centrală a Federației Ruse cu privire la Mir.

Dar planurile de extindere a geografiei sistemului par să fie amânate pentru o lungă perioadă de timp. „Instituțiile financiare din afara Statelor Unite care încheie noi acorduri cu NSPK sau le extind pe cele existente riscă să susțină încercările Rusiei de a eluda sancțiunile”, a spus OFAC într-un comunicat.

Agenția subliniază că este pregătită să aplice autoritatea de a impune sancțiuni împotriva celor care „extinde <…> utilizarea sistemului de plăți Mir în afara Federației Ruse”.

Avertizarea SUA este îndreptată în primul rând către Turcia, unde cinci bănci acceptă carduri rusești: Vakıfbank, Ziraat Bank, İş Bank, DenizBank și Halkbank. Mai mult, ultimele două s-au conectat la sistem după începerea războiului din Ucraina.

Potrivit Financial Times, Statele Unite intenționează să anunțe oficial pretențiile Turciei, care devine un „centru” pentru eludarea sancțiunilor împotriva Rusiei, creșterea comerțului și adoptarea unei poziții duble față de război.

Scopul este de a crește presiunea asupra băncilor turcești, au declarat pentru FT oficialii occidentali implicați în elaborarea planurilor. Uniunea Europeană va trimite o delegație la Ankara pentru discuții directe cu reprezentanții guvernului turc. În octombrie, comisarul european pentru servicii financiare, Mairead McGuinness, va vizita.

#plati #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.