Americanii vor să țină becurile aprinse în Republica Moldova! Alocă bani pentru două linii de interconexiune energetică

O parte din ajutorul Guvernului Statelor Unite de 300 milioane de dolari va fi alocată pentru construirea unor linii de interconectare, precum o nouă interconexiune cu România – Iași-Ungheni-Strășeni sau linia de conexiune dintre două linii de înaltă tensiune care merg spre Centrala termoelectrică Moldovenească (MGRES) – de 400 kV Vulcănești – MGRES și 330 kV Vulcănești-Chișinău.

„Aceste interconexiunii nu sunt numai chestiuni tehnice, dar este vorba despre stabilitatea rețelei, predictibilitate, astfel încât rețeaua să fie stabilă și să ne putem sincroniza cu România în caz dacă Ucraina intră în blackout”, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

În următorul an, ar urma să fie formalizat operatorul de piață, care va face posibilă tranzacționarea energiei electrice regenerabile, pe ore, pe zi, inclusiv tranzacții de import/ export cu Ucraina și România. În cel mult un an ar urma să fie licitate capacități mari de energie verde, pentru a da impuls investitorilor care vor să construiască parcuri fotovoltaice sau eoliene. În acest sens, toate eforturile acum sunt concentrate pe îmbunătățirea cadrului legal.

Directoarea Oficiului inițiativelor de tranziție din cadrul Agenției 🇺🇸 Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Brittany Brown, care a avut o întrevedere cu Victor Parlicov. Astfel dacă anul trecut prioritatea zero a fost asigurarea cu gaze naturale, în următoarea perioadă vor fi esențiale investițiile în stabilitatea rețelei de energie electrică, pentru a putea integra cât mai multă energie regenerabilă și a fi pregătiți de eventuale pene de curent naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#linii #Energie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.