An de criză dar veniturile la buget au explodat

În prima lună a anului 2023, la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 7,2 miliarde lei, cu 1,4 miliarde lei mai mult față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 7,3 miliarde lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022 sunt mai mari cu 1,2 miliarde lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 0,1 miliarde lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,2 miliarde lei.

Veniturile bugetului de stat în luna ianuarie a anului curent au constituit 4,5 miliarde lei. Comparativ cu perioada similară a anului trecut acestea s-au majorat cu 0,9 miliarde lei.

Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 2,1 miliarde lei, cu 0,3 miliarde lei mai mult față aceeași perioadă a anului trecut, iar veniturile administrare de către Serviciul Vamal au constituit 2,7 miliarde lei, fiind în creștere cu 0,8 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului de stat au fost executate în sumă de 5,3 miliarde lei, înregistrând o creștere de 0,8 miliarde lei față de perioada similară a anului 2022. Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit în sumă de 0,8 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au constituit 4,0 miliarde lei.

Ministerul Finanțelor a asigurat onorarea tuturor angajamentelor de plată pentru luna ianuarie a anului curent, toate plățile fiind finanțate integral.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#2023 #acumulări #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi