Andy Jassy, viitorul șef al Amazon, va primi acțiuni de peste 200 de milioane de dolari. Cât va fi remunerarea de bază

Amazon.com Inc intenţionează să-i acorde viitorului director general Andy Jassy acţiuni suplimentare de peste 200 milioane de dolari, care vor fi plătite într-un termen de 10 ani, a anunţat cel mai mare retailer online global într-un document prezentat autorităţilor de reglementare, transmite Reuters.

Amazon va înregistra acordarea celor 61.000 de acţiuni pe 5 iulie, data la care Jassy îi va succeda lui Jeff Bezos în prima prima tranziţie a conducerii de la înfiinţarea companiei, în anul 1994, conform Agerpres.ro.

Valoarea exactă a compensaţiei va depinde de cum vor fi tranzacţionate acţiunile când vor fi plătite în următorii ani, încurajându-l pe Jassy să stimuleze creşterea unei companii a cărei capitalizare bursieră se ridică în prezent la 1.770 miliarde de dolari.

De asemenea, remuneraţia de bază a lui Jassy va fi de 175.000 de dolari. Pe lângă această sumă, el va avea 45,3 milioane de dolari în acţiuni acordate anterior, pe care le-a dobândit în 2021, şi 41,5 milioane de dolari în acţiuni pe care le-a obţinut în 2020.

Sumele sunt mai reduse decât cele primite de directorii generali rivali din industria tehnologiei.

Astfel, şeful Microsoft Corp, Satya Nadella, are 215 milioane de dolari în acţiuni pe care le-a dobândit în anul fiscal care s-a încheiat la 30 iunie 2020, pe lângă salariul de bază de 2,5 milioane de dolari.

Totodată, directorul general al Apple Inc, Tim Cook, 281,9 milioane de dolari în acţiuni pe care le-a dobândit în 2021.

Jeff Bezos, chiar dacă avea un salariu mai mic, este cea mai bogată persoană din lume deoarece este cel mai mare acţionar al Amazon.

Amazon este unul din cele mai cele mai valoroase branduri din lume, capitalizarea sa bursieră fiind estimată în jur de 1.770 miliarde de dolari.

#Andy Jassy #amazon #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.