Andy Jassy, viitorul șef al Amazon, va primi acțiuni de peste 200 de milioane de dolari. Cât va fi remunerarea de bază

Amazon.com Inc intenţionează să-i acorde viitorului director general Andy Jassy acţiuni suplimentare de peste 200 milioane de dolari, care vor fi plătite într-un termen de 10 ani, a anunţat cel mai mare retailer online global într-un document prezentat autorităţilor de reglementare, transmite Reuters.

Amazon va înregistra acordarea celor 61.000 de acţiuni pe 5 iulie, data la care Jassy îi va succeda lui Jeff Bezos în prima prima tranziţie a conducerii de la înfiinţarea companiei, în anul 1994, conform Agerpres.ro.

Valoarea exactă a compensaţiei va depinde de cum vor fi tranzacţionate acţiunile când vor fi plătite în următorii ani, încurajându-l pe Jassy să stimuleze creşterea unei companii a cărei capitalizare bursieră se ridică în prezent la 1.770 miliarde de dolari.

De asemenea, remuneraţia de bază a lui Jassy va fi de 175.000 de dolari. Pe lângă această sumă, el va avea 45,3 milioane de dolari în acţiuni acordate anterior, pe care le-a dobândit în 2021, şi 41,5 milioane de dolari în acţiuni pe care le-a obţinut în 2020.

Sumele sunt mai reduse decât cele primite de directorii generali rivali din industria tehnologiei.

Astfel, şeful Microsoft Corp, Satya Nadella, are 215 milioane de dolari în acţiuni pe care le-a dobândit în anul fiscal care s-a încheiat la 30 iunie 2020, pe lângă salariul de bază de 2,5 milioane de dolari.

Totodată, directorul general al Apple Inc, Tim Cook, 281,9 milioane de dolari în acţiuni pe care le-a dobândit în 2021.

Jeff Bezos, chiar dacă avea un salariu mai mic, este cea mai bogată persoană din lume deoarece este cel mai mare acţionar al Amazon.

Amazon este unul din cele mai cele mai valoroase branduri din lume, capitalizarea sa bursieră fiind estimată în jur de 1.770 miliarde de dolari.

#Andy Jassy #amazon #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.