ANRE a intervenit de urgență la prețurile en-gros la combustibil. Spune că nu generează scumpirea prețurilor la pompă

Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat în ședință publică modificarea Hotărârii Consiliului de Administrație al ANRE nr. 254 din 14.06.2021.

Potrivit unui comunicat al ANRE, decizia prevede modificarea valorilor marjelor la comercializarea cu ridicata a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat, pentru semestrul doi al anului 2021.

Astfel, pentru o tonă de benzină sau motorină importată, marja comercială va fi cu 380 de lei mai mare, iar în cazul gazului lichefiat – se va majora cu 150 de lei.

Totodată, decizia aprobată astăzi nu va influența creșterea prețurilor cu amănuntul la produsele petroliere, prețul la pompă fiind calculat în baza parametrilor stabiliți anterior.

Intervenția ANRE survine urmare crizei regionale pe piața produselor petroliere și necesității asigurării sectorului agricol, companiilor de transport și participanților pieței de vânzări cu amănuntul care nu dispun de licențe pentru importul produselor respective.

Modificarea a fost aprobată în urma unei runde de consultări publice asupra proiectului în cauză cu participarea părților interesate și a fost operată cu scopul de a evita o destabilizare pe piața produselor petroliere din Republica Moldova. Decizia a fost aprobată în regim de urgență, este una pe termen scurt, ulterior fiind necesară revizuirea Legii privind piața produselor petroliere nr.461/2001, modificată recent prin Legea nr. 54/2021.

ANRE susține că va continua să monitorizeze evoluțiile în procesul asigurării Republicii Moldova cu produse petroliere și va interveni prompt în caz de necesitate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.