ANRE intră în scandalul tarifelor și dezvăluie ce se ascunde în factura la gaz

Prețul reglementat la gazele naturale plătit de consumatorii din Republica Moldova nu reprezintă doar costul de achiziție al gazului, ci o sumă de componente stabilite conform legii și metodologiilor de reglementare, precizează Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), în contextul polemicilor din spațiul public privind „suprataxarea” populației.

Potrivit Agenției, costul de achiziție inclus în tarif este o medie ponderată anuală a tuturor achizițiilor realizate pe parcursul anului, nu un preț spot dintr-o anumită zi. „Prețul reflectă variațiile sezoniere ale pieței și costurile logistice aferente aducerii gazelor până în sistemul național”, explică regulatorul, arătând că scopul acestui model este asigurarea stabilității și continuității furnizării pe întreaga perioadă de reglementare.

ANRE precizează că tarifele de transport și distribuție sunt stabilite strict pe baza costurilor necesare și justificate ale operatorilor și nu generează profituri nejustificate, fiind aplicate tuturor furnizorilor în mod nediscriminatoriu. Totodată, componenta de corectare a venitului reglementat, cunoscută ca „devieri tarifare”, „nu reprezintă nici profit, nici pierdere”, ci reflectă diferențele dintre veniturile acceptate în tarif și cele efectiv realizate. Aceste diferențe sunt ulterior recuperate sau restituite prin mecanismele de ajustare aprobate de ANRE.

Regulatorul arată că, în anumite perioade, furnizorul poate cumpăra gaze la un preț mai mare decât media anuală inclusă în tarif, ceea ce generează un deficit temporar, iar în alte perioade poate cumpăra mai ieftin, ceea ce produce un excedent. „Este eronată interpretarea deficitului ca pierdere și a excedentului ca profit sau schemă de furt”, subliniază ANRE, precizând că la final de an aceste diferențe sunt compensate astfel încât consumatorii să plătească un preț corect și transparent.

Conform structurii actuale a prețului reglementat pentru consumatorii casnici, costul de achiziție a gazelor este de 9 381 lei pentru mia de metri cubi, adică aproximativ 9,38 lei pe metru cub sau circa 46 euro/MWh, ceea ce reprezintă aproximativ 60% din tarif. Transportul gazelor reprezintă 254 lei/1000 m³, adică circa 2% din structură, distribuția – 4 401 lei, adică aproximativ 28%, cheltuielile furnizorului – circa 4%, iar rentabilitatea acestuia mai puțin de 1%. Devierile tarifare acumulate în 2024 și incluse spre recuperare în 2025 reprezintă 750 lei/1000 m³, aproximativ 5% din tarif.

Potrivit ANRE, aproximativ 60% din banii plătiți de consumatori merg direct pentru achiziția gazelor, iar restul de circa 40% acoperă costurile proprii ale furnizorului și serviciile de sistem – transport și distribuție – în baza tarifelor aprobate de Agenție.

În prezent, consumatorii din Republica Moldova achită 16,74 lei pentru un metru cub de gaz.

Precizările vin în contextul în care membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari, l-a contrazis pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi, care a susținut că statul ar cumpăra pentru 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#tarif #gaz #scandal #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața neagră a țigărilor din România a ajuns în noiembrie 2025 la 12,6% din totalul consumului, cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, potrivit datelor publicate de compania de cercetare Novel Research. Creșterea este una rapidă, de la 9,6% înregistrat în septembrie, iar media pe întreg anul 2025 a urcat la 10,6%, față de 9% în 2024, marcând cea mai mare majorare anuală din ultimul deceniu.

Pentru Republica Moldova, datele sunt deosebit de sensibile. Aproape un sfert din țigările vândute ilegal în România provin din țara noastră, iar ponderea acestora a crescut în noiembrie trecut cu 5,4 puncte procentuale, până la 23,8%. Moldova devine astfel a doua cea mai importantă sursă de țigări de contrabandă pentru piața românească, fiind depășită doar de Bulgaria, care rămâne pe primul loc cu peste 30%, deși se află în scădere cu 5,1%.

Directorul general al Novel Research, Marian Marcu, a declarat că „în noiembrie se înregistrează majorări ale comerțului ilicit în aproape toate regiunile țării, cea mai semnificativă creștere fiind notată în zona de vest, care devine astfel cea mai afectată de piața neagră”.

La nivelul întregului an 2025, însă, situația este alta. Media anuală a țigărilor provenite din Republica Moldova este de 17,3%, ceea ce reprezintă o scădere de 3,7 puncte procentuale față de 2024, în timp ce Bulgaria și-a consolidat poziția, ajungând la o medie anuală de 31,4%, cu o creștere de peste 10 puncte procentuale.

În același timp, autoritățile române au raportat rezultate importante în lupta cu rețelele de contrabandă. În primele 11 luni din 2025 au fost confiscate aproximativ 6,2 milioane de pachete de țigări, cu o valoare de peste 137 de milioane de lei românești, precum și peste 65 de tone de tutun vrac și 24 de kilograme de tutun pentru narghilea. Până la sfârșitul lunii noiembrie, poliția a destructurat 18 grupări infracționale și a capturat peste 142 de milioane de țigări și 3.400 de kilograme de tutun, fiind aplicate aproape o mie de sancțiuni contravenționale.

Creșterea puternică a contrabandei afectează direct bugetul public. Companiile din industria tutunului virează anual către statul român peste 22 de miliarde de lei românești sub formă de accize, TVA și alte taxe, iar extinderea pieței negre înseamnă pierderi semnificative de venituri.