ANRE: Prețul la gaz și energia termică va provoca un lanț de majorări, inclusiv la tarifele pentru apă și canalizare

Directorul Agenției pentru Reglementare în Energetică, Octavian Calmîc, anticipează că majorarea tarifului la gazele naturale va atrage după sine majorarea altor tarife. Șeful ANRE spune că în decembrie ar putea fi revizuit în creștere tariful la energia termică. Calmîc spune că în acest an nu există premise pentru majorarea tarifului la energie electrică, întrucât contractul actual de procurare a energiei electrice este în vigoare până la sfârșitul lunii martie 2022.

Directorul ANRE spune că impactul noului tarif la gazele naturale asupra cetățenilor va fi unul foarte puternic, iar instituția anticipează o neplată în masă a facturilor. Octavian Calmîc spune că experiența majorărilor trecute demonstrează că odată cu creșterea tarifelor crește și suma datoriilor acumulate de către cetățeni.

„Pe măsură ce cresc tarifele, suma facturilor neachitate crește într-o relație direct proporțională. La tarifele actuale anticipăm că va crește datoria din partea consumatorilor. Vom veni cu decizia ca pe perioada rece a anului, toți consumatorii care nu-mi achită pe deplin facturile să nu fie debranșați. Pentru că acum regulamentul prevede că neachitarea duce la debranșarea de la sistemul de gaze naturale. Noi vom obliga operatorii ca pe perioada rece a anului să nu facă acest lucru”, a spus Octavian Calmîc în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, notează agenția de presă IPN.

Șeful ANRE spune că prognozele nu sunt foarte optimiste, în condițiile în care prețul de achiziție a gazului atrage după sine majorări în lanț. Următorul tarif majorat va fi cel la energia termică.

„În luna decembrie vom fi ocupați cu tarifele la energia termică, ulterior cu cele la energia electrică. Intrăm într-o perioadă activă și vor fi multe decizii sensibile, posibil nepopulare. Este cert că vor fi majorări, având în vedere majorările care sunt la gazele naturale, pentru că este o legătură directă între prețul la gaz și energia termică. Asta va provoca un lanț de majorări, inclusiv la tarifele pentru apă și canalizare. La capitolul energie electrică, nu se prevăd schimbări până în luna martie anul viitor, pentru că există niște angajamente contractuale și credem că vor fi respectate”, a mai spus directorul ANRE.

ANRE a stabilit ieri un tarif provizoriu pentru luna noiembrie de 10,26 lei pentru un metru cub de gaze naturale. La această sumă se adaugă 8% TVA la gazele naturale, ceea ce înseamnă că cetățenii vor achita în facturi un tarif de 11,08 lei.

Guvernul a anunțat pentru astăzi, 10 noiembrie, o conferință de presă, în cadrul căreia va fi făcut public sistemul de acordare a compensațiilor, în legătură cu majorarea tarifului la gazele naturale.

#tarife pentru apa #majorare #pret #canalizare #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.