ANRE: Prețul la gaz și energia termică va provoca un lanț de majorări, inclusiv la tarifele pentru apă și canalizare

Directorul Agenției pentru Reglementare în Energetică, Octavian Calmîc, anticipează că majorarea tarifului la gazele naturale va atrage după sine majorarea altor tarife. Șeful ANRE spune că în decembrie ar putea fi revizuit în creștere tariful la energia termică. Calmîc spune că în acest an nu există premise pentru majorarea tarifului la energie electrică, întrucât contractul actual de procurare a energiei electrice este în vigoare până la sfârșitul lunii martie 2022.

Directorul ANRE spune că impactul noului tarif la gazele naturale asupra cetățenilor va fi unul foarte puternic, iar instituția anticipează o neplată în masă a facturilor. Octavian Calmîc spune că experiența majorărilor trecute demonstrează că odată cu creșterea tarifelor crește și suma datoriilor acumulate de către cetățeni.

„Pe măsură ce cresc tarifele, suma facturilor neachitate crește într-o relație direct proporțională. La tarifele actuale anticipăm că va crește datoria din partea consumatorilor. Vom veni cu decizia ca pe perioada rece a anului, toți consumatorii care nu-mi achită pe deplin facturile să nu fie debranșați. Pentru că acum regulamentul prevede că neachitarea duce la debranșarea de la sistemul de gaze naturale. Noi vom obliga operatorii ca pe perioada rece a anului să nu facă acest lucru”, a spus Octavian Calmîc în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, notează agenția de presă IPN.

Șeful ANRE spune că prognozele nu sunt foarte optimiste, în condițiile în care prețul de achiziție a gazului atrage după sine majorări în lanț. Următorul tarif majorat va fi cel la energia termică.

„În luna decembrie vom fi ocupați cu tarifele la energia termică, ulterior cu cele la energia electrică. Intrăm într-o perioadă activă și vor fi multe decizii sensibile, posibil nepopulare. Este cert că vor fi majorări, având în vedere majorările care sunt la gazele naturale, pentru că este o legătură directă între prețul la gaz și energia termică. Asta va provoca un lanț de majorări, inclusiv la tarifele pentru apă și canalizare. La capitolul energie electrică, nu se prevăd schimbări până în luna martie anul viitor, pentru că există niște angajamente contractuale și credem că vor fi respectate”, a mai spus directorul ANRE.

ANRE a stabilit ieri un tarif provizoriu pentru luna noiembrie de 10,26 lei pentru un metru cub de gaze naturale. La această sumă se adaugă 8% TVA la gazele naturale, ceea ce înseamnă că cetățenii vor achita în facturi un tarif de 11,08 lei.

Guvernul a anunțat pentru astăzi, 10 noiembrie, o conferință de presă, în cadrul căreia va fi făcut public sistemul de acordare a compensațiilor, în legătură cu majorarea tarifului la gazele naturale.

#tarife pentru apa #majorare #pret #canalizare #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.