ANRE solicită explicații operatorilor care au majorat prețurile carburanților. Ce va face dacă majorările sunt legale?

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a solicitat de la operatorii care au operat creșteri de prețuri la carburanți să prezinte informații relevante pentru a fi supuse verificărilor. Potrivit ANRE, verificările urmează a fi făcute pentru a exclude eventualele situații de încălcare a prevederilor Metodologiei de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere. ANRE nu explică ce acțiuni urmează a fi realizate în situația în care modificările au fost făcute în limita metodologiei aprobate.

ANRE precizează că decizia aprobată pe 16 iulie nu se referă la marjele pentru comercializarea cu amănuntul a carburanților și, prin urmare, nu putea influența creșterea prețurilor la pompă la stațiile de alimentare.

„Analizând piața internațională a produselor petroliere, se constată că, în perioada 1-16 iulie, media cotațiilor Platts s-a majorat cu 567,85 lei/tona la benzină, 209,6 lei/tona la motorină și 991,89 lei/tona la gazul lichefiat, fapt care influențează direct asupra prețului final stabilit de către operatori”, menționează instituția în cadrul unui comunicat de presă.

În conformitate cu Metodologia de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere, prețul de comercializare a fiecărei partide de carburanți se stabilește de fiecare agent economic la un nivel ce nu poate depăși prețul maximal al acesteia, care este determinat reieșind din valoarea medie a cotațiilor medii Platts și a ratei oficiale medii de schimb a monedei naționale pentru 14 zile anterioare zilei efectuării importului, scrie IPN. Pe măsura comercializării complete a fiecărei partide de produse petroliere, prețul pentru partidele noi se stabilește reieșind din prețul maximal de intrare a acestora, în ordine cronologică.

Pentru determinarea prețurilor maximale de fiecare operator, ANRE publică zilnic pe pagina sa oficială web media cotațiilor Platts și media ratelor de schimb a monedei naționale pentru 14 zile anterioare.

Prin hotărârea din 16 iulie, au fost modificate valorile marjelor la comercializarea cu ridicata a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat, pentru semestrul doi al anului 2021. Astfel, pentru o tonă de benzină sau motorină importată, marja comercială va fi cu 380 de lei mai mare, iar în cazul gazului lichefiat – se va majora cu 150 de lei. Potrivit ANRE, „hotărârea a fost aprobată în regim de urgență urmare crizei regionale pe piața produselor petroliere și necesității asigurării cu carburanți a sectorului agricol, companiilor de transport și participanților pieței de vânzări cu amănuntul care nu dispun de licențe pentru importul produselor respective”.

Zilele trecute, mai multe stații PECO au afișat la panou prețuri mai mari cu 15 bani la motorină și la benzina cu cifra octanică 95.

#ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reprezentanții marilor afaceri din Rusia i-au transmis o scrisoare președintelui Vladimir Putin, în care se plâng de amploarea naționalizărilor de proprietăți private, care au vizat fabrici, uzine, porturi și companii cu o valoare totală ce depășește 4 trilioane de ruble. Informația a fost confirmată pentru Kommersant de către Aleksandr Șohin, președintele Uniunii Ruse a Industriașilor și Antreprenorilor (RSPP), organizație care reunește inclusiv miliardari din clasamentul Forbes.

Potrivit lui Șohin, mediul de afaceri a mai apelat la Putin în 2023, când președintele a promis că „problema trebuie rezolvată”, însă fără rezultate concrete. „Acum i-am transmis o scrisoare. Sperăm la o soluție. Vrem o formulă clară, care să nu permită interpretări arbitrare din partea instanțelor”, a declarat acesta.

O nemulțumire majoră a oamenilor de afaceri este practica prin care încălcarea unor drepturi nemateriale ale cetățenilor este invocată ca temei pentru naționalizare. „Cel mai simplu mod de a deprivatiza este să declari că sunt încălcate drepturile cetățenilor la o viață decentă. Este un interes public pe care statul îl poate invoca chiar dacă nimeni nu reclamă un prejudiciu direct. Asta înseamnă că orice proprietate poate fi trecută în proprietatea statului fără despăgubiri”, a avertizat Șohin.

Mediul de afaceri solicită ca, în cazurile în care statul consideră necesară preluarea unor active, acestea să fie cumpărate, nu confiscate. „Dacă statul are nevoie de un obiect, să-l naționalizeze, dar să-l plătească, să-l răscumpere de la proprietar”, a subliniat șeful RSPP.

În trecut, Vladimir Putin a afirmat în repetate rânduri că nu va exista o revizuire a privatizărilor din anii ’90 și că nu se planifică naționalizări. Mesajul a fost reiterat după declanșarea războiului din Ucraina, inclusiv la congresul RSPP din aprilie 2024 și la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din iunie 2025.

Cu toate acestea, datele oficiale arată o accelerare a preluării afacerilor private de către stat. În 2022, Procuratura Generală anunța revenirea în proprietatea statului a circa 100 de întreprinderi, evaluate la 1,3 trilioane de ruble. Până în 2024, suma a crescut la 2,4 trilioane, iar în 2025 a depășit pragul de 4 trilioane de ruble.

Printre activele naționalizate se numără cel mai mare dealer auto din Rusia, Rolf, Combinatul Electrometalurgic din Celiabinsk, compania auriferă Iujuralzoloto, cel mai mare trader de cereale „Rodnîe Polia”, operatorul logistic Raven Russia, producătorul de plumb Dalpolimetall, aeroportul Domodedovo, holdingul alimentar KDV Group, precum și porturi din Petropavlovsk-Kamciatski, Murmansk, Kaliningrad și Terminalul petrolier din Sankt Petersburg.

Economistul Evgheni Nadorșin consideră că statul accelerează confiscarea activelor pe fondul dificultăților bugetare generate de sancțiuni și de încetinirea economiei. Potrivit acestuia, un nou cadru legal obligă companiile de stat să transfere la buget 50% din valoarea de piață a activelor obținute în urma redistribuirii proprietății.