ANRE sub amenințarea lichidării: Inițiativa legislativă a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor stârnește controverse

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a reacționat la inițiativa legislativă înregistrată de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, care vizează lichidarea instituției. Propunerea, înregistrată sub numărul 219 din 04.07.2024, a generat o reacție fermă din partea ANRE, care subliniază importanța menținerii independenței autorității de reglementare pentru conformitatea cu standardele internaționale și angajamentele asumate de Republica Moldova.

Într-un comunicat oficial, ANRE a atras atenția asupra obligațiilor internaționale ale Moldovei, inclusiv Tratatul de constituire a Comunității Energetice și Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care impun asigurarea independenței autorităților naționale de reglementare în energetică. Conform Directivei 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009, statele membre trebuie să dispună de o autoritate de reglementare națională independentă de orice entitate publică sau privată.

ANRE a evidențiat că lichidarea instituției și transferul competențelor sale către un organ central de specialitate ar contraveni prevederilor Acquis-ului comunitar și angajamentelor asumate în raport cu Uniunea Europeană. „Propunerea de demitere a întregului Consiliu de Administrație al ANRE și transferul competențelor către o subdiviziune a Ministerului Energiei este imprudentă și periculoasă. O astfel de măsură ar submina independența și obiectivitatea necesare pentru reglementarea corectă și eficientă a sectorului energetic”, se arată în comunicat.

De asemenea, ANRE a subliniat că performanța sa este evaluată anual de Secretariatul Comunității Energetice, care a apreciat înalt rezultatele activității ANRE în ultimii ani, inclusiv anul 2023. Afirmațiile referitoare la ineficiența ANRE sunt catalogate drept nefundamentate și tendențioase, instituția promovând o politică tarifară echitabilă și argumentată economic.

În concluzie, ANRE consideră că inițiativa legislativă subminează reformele realizate în domeniul energetic și compromite eforturile Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană. „Garantarea independenței autorității de reglementare în energetică este esențială pentru asigurarea stabilității, accesibilității și securității aprovizionării consumatorilor cu energie electrică și gaze naturale”, a adăugat ANRE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lichidare #lege #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.