ANRE sub amenințarea lichidării: Inițiativa legislativă a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor stârnește controverse

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a reacționat la inițiativa legislativă înregistrată de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, care vizează lichidarea instituției. Propunerea, înregistrată sub numărul 219 din 04.07.2024, a generat o reacție fermă din partea ANRE, care subliniază importanța menținerii independenței autorității de reglementare pentru conformitatea cu standardele internaționale și angajamentele asumate de Republica Moldova.

Într-un comunicat oficial, ANRE a atras atenția asupra obligațiilor internaționale ale Moldovei, inclusiv Tratatul de constituire a Comunității Energetice și Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care impun asigurarea independenței autorităților naționale de reglementare în energetică. Conform Directivei 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009, statele membre trebuie să dispună de o autoritate de reglementare națională independentă de orice entitate publică sau privată.

ANRE a evidențiat că lichidarea instituției și transferul competențelor sale către un organ central de specialitate ar contraveni prevederilor Acquis-ului comunitar și angajamentelor asumate în raport cu Uniunea Europeană. “Propunerea de demitere a întregului Consiliu de Administrație al ANRE și transferul competențelor către o subdiviziune a Ministerului Energiei este imprudentă și periculoasă. O astfel de măsură ar submina independența și obiectivitatea necesare pentru reglementarea corectă și eficientă a sectorului energetic”, se arată în comunicat.

De asemenea, ANRE a subliniat că performanța sa este evaluată anual de Secretariatul Comunității Energetice, care a apreciat înalt rezultatele activității ANRE în ultimii ani, inclusiv anul 2023. Afirmațiile referitoare la ineficiența ANRE sunt catalogate drept nefundamentate și tendențioase, instituția promovând o politică tarifară echitabilă și argumentată economic.

În concluzie, ANRE consideră că inițiativa legislativă subminează reformele realizate în domeniul energetic și compromite eforturile Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană. “Garantarea independenței autorității de reglementare în energetică este esențială pentru asigurarea stabilității, accesibilității și securității aprovizionării consumatorilor cu energie electrică și gaze naturale”, a adăugat ANRE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lichidare #lege #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.