ANRE sub amenințarea lichidării: Inițiativa legislativă a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor stârnește controverse

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a reacționat la inițiativa legislativă înregistrată de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, care vizează lichidarea instituției. Propunerea, înregistrată sub numărul 219 din 04.07.2024, a generat o reacție fermă din partea ANRE, care subliniază importanța menținerii independenței autorității de reglementare pentru conformitatea cu standardele internaționale și angajamentele asumate de Republica Moldova.

Într-un comunicat oficial, ANRE a atras atenția asupra obligațiilor internaționale ale Moldovei, inclusiv Tratatul de constituire a Comunității Energetice și Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care impun asigurarea independenței autorităților naționale de reglementare în energetică. Conform Directivei 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009, statele membre trebuie să dispună de o autoritate de reglementare națională independentă de orice entitate publică sau privată.

ANRE a evidențiat că lichidarea instituției și transferul competențelor sale către un organ central de specialitate ar contraveni prevederilor Acquis-ului comunitar și angajamentelor asumate în raport cu Uniunea Europeană. „Propunerea de demitere a întregului Consiliu de Administrație al ANRE și transferul competențelor către o subdiviziune a Ministerului Energiei este imprudentă și periculoasă. O astfel de măsură ar submina independența și obiectivitatea necesare pentru reglementarea corectă și eficientă a sectorului energetic”, se arată în comunicat.

De asemenea, ANRE a subliniat că performanța sa este evaluată anual de Secretariatul Comunității Energetice, care a apreciat înalt rezultatele activității ANRE în ultimii ani, inclusiv anul 2023. Afirmațiile referitoare la ineficiența ANRE sunt catalogate drept nefundamentate și tendențioase, instituția promovând o politică tarifară echitabilă și argumentată economic.

În concluzie, ANRE consideră că inițiativa legislativă subminează reformele realizate în domeniul energetic și compromite eforturile Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană. „Garantarea independenței autorității de reglementare în energetică este esențială pentru asigurarea stabilității, accesibilității și securității aprovizionării consumatorilor cu energie electrică și gaze naturale”, a adăugat ANRE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lichidare #lege #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).