Antreprenorii autohtoni își expun produsele și serviciile în cadrul Expoziției „Republica Moldova Prezintă” la Iași

Cca 50 de antreprenori din țara noastră își expun produsele și serviciile în cadrul Expoziției „Republica Moldova Prezintă” la Iași, în perioada 10-12 noiembrie 2023, la Palas Mall, Iași, România.

Potrivit președintelui Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova Sergiu HAREA, evenimentul expozițional are drept scop contribuirea la dezvoltarea, promovarea și consolidarea relaţiilor economice şi comerciale dintre Republica Moldova și România, precum și la încurajarea competitivității produselor și serviciilor, prin crearea unei platforme de discuții și prezentarea oportunităților de cooperare.

„De la o ediție la alta venim la Iași mult mai dornici de a prezenta pieței române produsele și serviciile moldovenești, mult mai calitative și competitive. Prezența unui număr mare al companiilor moldovenești – participanți ai expoziției, este o dovadă în plus a bunelor relații de vecinătate ce leagă Republica Moldova și România. Ne bucurăm că suntem așteptați la Iași cu atâta ardoare, semn că antreprenorii noștri, la edițiile anterioare, au cucerit consumatorii ieșeni.

Țin să menționez că România a fost și s-a menținut pe parcursul ultimilor ani în top-ul partenerilor comerciali ai Republicii Moldova. Relațiile dintre statele noastre sunt influenţate de cadrul european al vecinătății și contextul geopolitic internațional, precum și de nivelul contactelor bilaterale și preferințele naționale ale statelor. În cadrul acestor cooperări, au fost organizate mai multe activităţi comune, printre care se numără misiuni economice, forumuri de afaceri, mese rotunde, seminare, participarea la expoziţii şi schimb de experienţă. Antreprenorii din Republica Moldova au dat mereu dovadă de un interes vădit pentru colaborarea cu partenerii de peste Prut, fapt confirmat de numărul participanților de astăzi – cca 50 de întreprinderi.

În calitate de Președinte al CCI a RM, îmi doresc ca interesul din partea antreprenorilor români să fie reciproc, pentru că Republica Moldova reprezintă o piaţă interesantă, atractivă și deschisă față de cooperările internaționale și investitorii străini, oferind o serie de avantaje specifice momentelor de start-up și un şir de avantaje fiscale pentru investitorii străini, ” a declarat Sergiu HAREA.

Președintele CCI a adus mulțumiri partenerilor pentru suportul acordat: Primăria Municipiului Iași, Camera de Comerț și Industrie Iași, Agenția de Investiții a Moldovei, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, Palas Iași.

Mihai CHIRICA Primarul mun. Iași: „În lumina demarării procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană continuarea dezvoltării relațiilor bilaterale România-Moldova trebuie să devină o preocupare permanentă pentru noi toți.

După podurile de flori de peste râul Prut din anii 1990, a venit vremea să ridicăm poduri indestructibile (economice, sociale, educaționale) care să conecteze pentru totdeauna Republica Moldova de România, de Europa și de lumea civilizată.

Dar nu putem construi aceste punți decât împreună, dând dovadă de maximă hotărâre și înțelepciune, necesare cu atât mai mult azi, când s-au înmulțit pericolele la adresa democrației occidentale și a Uniunii Europene, când tentațiile iliberalismului și autocrației sunt la modă, iar tot mai mulți lideri de state cochetează cu ele.

Să ne pregătim așadar, ajutându-ne unii pe alții, fiindcă doar așa, depășind granițele și acceptându-ne reciproc diferențele, relaționând și dezbătând problemele economice și sociale de azi, vom găsi cele mai bune răspunsuri la provocările prezentului.”

Paul BUTNARIU, Președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași: „Fără doar și poate, asistăm la o dinamică și o efervescență îmbucurătoare a relațiilor economice în stânga și în dreapta Prutului. Antreprenorii și toți cetățenii moldoveni au fost întotdeauna bine primiți la Iași. Elevii și studenții din Republica Moldova, care studiază în unitățile de învățământ din Iași și nu numai, sunt foarte bine priviți și cotați ca fiind ambițioși și sârguincioși. În general, relațiile comerciale bilaterale sunt la un nivel ridicat, România fiind cel mai bun și mai statornic partener al Republicii Moldova, iar produsele moldovenești sunt apreciate și bine cotate pe piața românească.

Colaborăm în mod constant cu prietenii noștri de la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, participăm împreună la evenimente și promovăm oportunitățile de afaceri, cunoaștem îndeaproape și apreciem la cel mai înalt nivel activitatea de susținere a mediului antreprenorial pe care o desfășoară colegii noștri din Chișinău și din filiale, îndeosebi din Filiala Ungheni, față de care suntem cel mai apropiați, și îi felicităm pentru campaniile constante și consecvente de promovare economică sub egida „Fabricat în Republica Moldova” sau „Republica Moldova Prezintă”.

La fel ca întotdeauna, dar poate acum și mai mult, dorim să consolidăm rolul IAȘULUI de hub regional al relațiilor strategice și economice cu Republica Moldova și să susținem în continuare parcursul european, pentru că numai astfel putem vorbi de o creștere a nivelului de trai și de o dezvoltare economică pe care frații noștri moldoveni le merită cu prisosință.”

Ion COȘER, Consulul General al Republicii Moldova la Iași: „Sunt bucuros că astăzi Republica Moldova Prezintă consumatorului ieșean produse alimentare, vinuri, produse de marochinărie, etc. Aici puteți vedea produse care la sigur pot concura cu branduri internaționale, după calitate și design. Aceasta este nișa pentru Republica Moldova, fie că vorbim de vinuri, sau alte produse- puțin, dar foarte calitativ.

În ultimii 5 ani, România a devenit partenerul comercial numărul 1 al Republicii Moldova, România fiind și cel mai mare investitor, cu cca 8 miliarde MDL. Românii investesc în sectorul bancar, petrolier, IT, farmaceutic. Consider că o cooperare eficientă între Republica Moldova și România va contribui la dinamizarea sectorului economic, social, al celor doua state, cu pași rapizi.”

Expoziția „Republica Moldova prezintă” este o proiectare a expoziției naționale „Fabricat în Moldova”, desfășurată în fiecare început de an acasă, în Republica Moldova. Expoziția „Republica Moldova Prezintă” cucerește pentru prima dată piața din Municipiul Iași, România în noiembrie 2016, ulterior pe cea din Ploiești, Brașov, Baia Mare, Cluj- Napoca, unde a avut un mare succes.

#forum #CCI #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.