UE nu-și poate îndeplini promisiunea făcută Ucrainei

Potrivit unui raport publicat de Bloomberg, Uniunea Europeană nu-și va putea îndeplini promisiunea livrării a 1 milion de obuze către Ucraina până în martie 2024. Cauzele principale ar fi birocrația și protecționismul la nivelul țărilor membre. Îngrijorarea Ucrainei este în creștere după ce Coreea de Nord a anunțat că-i va furniza 1 milion de obuze.

Uniunea Europeană nu poate livra Ucrainei milionul de obuze promis până la termenul limită (martie 2024).

Potrivit Bloomberg, planul Uniunii Europene era să furnizeze milionul de obuze într-un interval de un an după ce Serviciul European de Acțiune Externă le-a raportat diplomaților statelor membre că livrarea nu poate fi realizată până în primăvara anului 2024.

Primul as era rambursarea proviziilor din stocurile proprii ale statelor membre UE.

Pasul doi era achiziționarea comună de muniție nouă.

Uniunea Europeană nu poate încă să livreze obuzele promise

Dar Uniunea Europeană a livrat doar 30% din proviziile promise și astfel, riscă să-și rateze obiectivul.

Cauzele principale ar fi birocrația și protecționismul din țările membre, dezvăluie Kyiv Independent într-o investigație.

Îngrijorările Ucrainei sunt în creștere după ce Coreea de Nord a furnizat 1 milion de obuze Federației Ruse, iar Kremlinul a sporit bugetul de apărare pentru anul următor.

În timp ce Washington DC este divizat din cauza luptelor politice interne, miniștrii Apărării din UE vor discuta problema aprovizionării Ucrainei la o viitoare reuniune.

Altfel, în Marea Britanie s-au antrenat 30,000 de militari ucraineni, în cel mai amplu program de pregătire militară de la Al Doilea Război Mondial. Numărul soldaților ucraineni instruiți de către Forțele Armate ale Regatului Unit a ajuns la 52,000. Programul de antrenament militar britanic se numește Op Interflex.

Programul de antrenament militar, cunoscut ca Op Interflex, a fost înființat după suspendarea programului Op Orbital desfășurat în Ucraina, ca urmare a bombardării acesteia la scară largă de către Rusia din 24 februarie 2022.

Militarii ucraineni care au luat parte la programul Op Interflex au fost instruiți cum să supraviețuiască pe timp de război, să fie mai eficienți în luptele din prima linie și să se reorganizeze.

De asemenea, ucrainenii au învățat cum să-și accelereze înaintarea în operațiunile de contraofensivă.

Potrivit site-ului guvernamental britanic, s-au alăturat programului țări aliate din NATO, precum România, Canada, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Lituania. S-au mai implicat Australia, Noua Zeelandă și Suedia, state non-membre NATO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#armament #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA