UE nu-și poate îndeplini promisiunea făcută Ucrainei

Potrivit unui raport publicat de Bloomberg, Uniunea Europeană nu-și va putea îndeplini promisiunea livrării a 1 milion de obuze către Ucraina până în martie 2024. Cauzele principale ar fi birocrația și protecționismul la nivelul țărilor membre. Îngrijorarea Ucrainei este în creștere după ce Coreea de Nord a anunțat că-i va furniza 1 milion de obuze.

Uniunea Europeană nu poate livra Ucrainei milionul de obuze promis până la termenul limită (martie 2024).

Potrivit Bloomberg, planul Uniunii Europene era să furnizeze milionul de obuze într-un interval de un an după ce Serviciul European de Acțiune Externă le-a raportat diplomaților statelor membre că livrarea nu poate fi realizată până în primăvara anului 2024.

Primul as era rambursarea proviziilor din stocurile proprii ale statelor membre UE.

Pasul doi era achiziționarea comună de muniție nouă.

Uniunea Europeană nu poate încă să livreze obuzele promise

Dar Uniunea Europeană a livrat doar 30% din proviziile promise și astfel, riscă să-și rateze obiectivul.

Cauzele principale ar fi birocrația și protecționismul din țările membre, dezvăluie Kyiv Independent într-o investigație.

Îngrijorările Ucrainei sunt în creștere după ce Coreea de Nord a furnizat 1 milion de obuze Federației Ruse, iar Kremlinul a sporit bugetul de apărare pentru anul următor.

În timp ce Washington DC este divizat din cauza luptelor politice interne, miniștrii Apărării din UE vor discuta problema aprovizionării Ucrainei la o viitoare reuniune.

Altfel, în Marea Britanie s-au antrenat 30,000 de militari ucraineni, în cel mai amplu program de pregătire militară de la Al Doilea Război Mondial. Numărul soldaților ucraineni instruiți de către Forțele Armate ale Regatului Unit a ajuns la 52,000. Programul de antrenament militar britanic se numește Op Interflex.

Programul de antrenament militar, cunoscut ca Op Interflex, a fost înființat după suspendarea programului Op Orbital desfășurat în Ucraina, ca urmare a bombardării acesteia la scară largă de către Rusia din 24 februarie 2022.

Militarii ucraineni care au luat parte la programul Op Interflex au fost instruiți cum să supraviețuiască pe timp de război, să fie mai eficienți în luptele din prima linie și să se reorganizeze.

De asemenea, ucrainenii au învățat cum să-și accelereze înaintarea în operațiunile de contraofensivă.

Potrivit site-ului guvernamental britanic, s-au alăturat programului țări aliate din NATO, precum România, Canada, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Lituania. S-au mai implicat Australia, Noua Zeelandă și Suedia, state non-membre NATO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#armament #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.