Apple își reduce dependența de China! Se reorientează spre India

Apple Inc vrea ca India să reprezinte până la 25% din producţie, de la aproximativ 5% – 7% în prezent, a declarat luni ministrul indian al Comerţului, Piyush Goyal, la o conferinţă de presă, scrie Reuters.

Potrivit sursei citate, prin această mișcare, Apple încearcă să-și reducă dependența de China.

„Apple, o altă poveste de succes”, susţine Piyush Goyal, prezentând India ca un hub de producţie competitiv. „Ei sunt deja la aproximativ 5% – 7% din producţia lor în India. Dacă nu greşesc, ei au ca obiectiv să ajungă până la 25% din producţia lor. Ei au lansat cele mai recente modele din India, produse în India”, a declarat ministrul Comerţului.

Încă nu este clar când Apple vrea să îndeplinească acest obiectiv.

Reprezentanţii Apple nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta informaţia.

Compania cu sediul în Cupertino, California, se extinde în India din 2017, când a început asamblarea telefoanelor iPhone prin subcontractorii Wistron şi Foxconn, beneficiind de eforturile Guvernului indian de a sprijini producţia pe plan local.

Principalii subcontractorii taiwanezi ai Apple – Foxconn, Wistron şi Pegatron – produc în prezent telefoane iPhone la fabricile lor din sudul Indiei. Toţi cei trei producători au primit stimulente financiare în cadrul planului Guvernului indian.

În 2022, analiştii JP Morgan estimau că Apple ar putea produce unul din patru iPhone-uri în India până în 2025 şi 25% din toate produsele Apple, inclusiv Mac, iPad, Apple Watch şi AirPods, ar urma să fie fabricate în afara Chinei până în 2025, de la 5% în prezent.

India, a doua piaţă globală a telefoanelor mobile inteligente, alături de ţări ca Mexic şi Vietnam, devine din ce în ce mai importantă pentru producătorii care aprovizionează brandurile americane, care încearcă să-şi diversifice producţia şi să-şi reducă dependenţa de China.

#producere #china #Apple #India

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Instituția responsabilă de managementul crizelor din Republica Moldova este, de cele mai multe ori, invizibilă pentru public. Șeful acesteia, Sergiu Diaconu, spune însă că exact aceasta ar fi dovada că sistemul funcționează: dacă instituția nu apare în spațiul public, înseamnă că o potențială criză a fost prevenită. Instituția dispune de un buget de aproximativ 20 de milioane de lei pentru un an de activitate, sumă care acoperă toate cheltuielile instituției, inclusiv salariile angajaților. Declarația a fost făcută de șeful instituției, Sergiu Diaconu.

Potrivit acestuia, bugetul a fost aprobat prin lege și este unul transparent și deschis, fiind destinat funcționării întregii instituții și desfășurării tuturor activităților specifice.

„Este un buget aprobat prin legea bugetului. Este unul transparent, deschis. Este de circa 20 de milioane de lei pentru un an întreg de activitate pentru toată instituția și pentru toate activitățile, inclusiv remunerarea salarială”, a declarat Diaconu.

Șeful instituției a menționat că salariile angajaților sunt mai mici decât în alte instituții de forță, însă rolul structurii pe care o conduce este unul diferit, concentrat mai mult pe coordonare și prevenție.

„Salariile sunt sub limita salariilor altor instituții de forță. Noi nu suntem un organ care iese cu declarații. Noi suntem exact acel organ care, acumulând informația și coordonând activitatea celorlalte instituții, prezintă soluții pentru a evita și a preîntâmpina crizele”, a explicat acesta.

Sergiu Diaconu a subliniat că activitatea instituției este, de cele mai multe ori, invizibilă pentru public, deoarece scopul principal este prevenirea situațiilor de criză.

„Ori de câte ori nu ne vedeți, înseamnă că o criză potențială a fost evitată. Noi o să apărem doar atunci când este nevoie de o intervenție mai activă, de exemplu declararea stării de alertă sau, dacă va fi cazul, a stării de urgență”, a precizat șeful instituției.

El a adăugat că instituția intervine public doar în situațiile în care sunt necesare măsuri operative sau restricții suplimentare, pentru gestionarea unor situații critice.