Apple își reduce dependența de China! Se reorientează spre India

Apple Inc vrea ca India să reprezinte până la 25% din producţie, de la aproximativ 5% – 7% în prezent, a declarat luni ministrul indian al Comerţului, Piyush Goyal, la o conferinţă de presă, scrie Reuters.

Potrivit sursei citate, prin această mișcare, Apple încearcă să-și reducă dependența de China.

„Apple, o altă poveste de succes”, susţine Piyush Goyal, prezentând India ca un hub de producţie competitiv. „Ei sunt deja la aproximativ 5% – 7% din producţia lor în India. Dacă nu greşesc, ei au ca obiectiv să ajungă până la 25% din producţia lor. Ei au lansat cele mai recente modele din India, produse în India”, a declarat ministrul Comerţului.

Încă nu este clar când Apple vrea să îndeplinească acest obiectiv.

Reprezentanţii Apple nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta informaţia.

Compania cu sediul în Cupertino, California, se extinde în India din 2017, când a început asamblarea telefoanelor iPhone prin subcontractorii Wistron şi Foxconn, beneficiind de eforturile Guvernului indian de a sprijini producţia pe plan local.

Principalii subcontractorii taiwanezi ai Apple – Foxconn, Wistron şi Pegatron – produc în prezent telefoane iPhone la fabricile lor din sudul Indiei. Toţi cei trei producători au primit stimulente financiare în cadrul planului Guvernului indian.

În 2022, analiştii JP Morgan estimau că Apple ar putea produce unul din patru iPhone-uri în India până în 2025 şi 25% din toate produsele Apple, inclusiv Mac, iPad, Apple Watch şi AirPods, ar urma să fie fabricate în afara Chinei până în 2025, de la 5% în prezent.

India, a doua piaţă globală a telefoanelor mobile inteligente, alături de ţări ca Mexic şi Vietnam, devine din ce în ce mai importantă pentru producătorii care aprovizionează brandurile americane, care încearcă să-şi diversifice producţia şi să-şi reducă dependenţa de China.

#producere #china #Apple #India

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.