Apple își schimbă domeniul de activitate. Spre ce se va orienta acum gigantul tehnologic

CEO-ul Apple, Tim Cook, a declarat că cea mai mare contribuție a companiei pentru rasa umană va fi în domeniul sănătății.

Gigantul din domeniul tehnologic a avut mai multe inițiative de a îmbunătăți sistemul de sănătate din SUA. Una dintre acestea este angajarea de medici, care tratează toți oamenii din companie, la clinici proprii.

Chiar dacă va continua cu domeniul tehnologiei, Apple vrea să se orienteze mai mult spre sănătate și fitness. Vedem aceste lucruri și la noul Apple Watch, care pune mare accent pe aceste două funcții. Compania a dezvoltat chiar și o nouă aplicație pentru dispozitivele sale, care va fi disponibilă începând cu această toamnă – The Health. Aplicația va oferi informații utile, cu diagnostice (orientative), precum și alți parametrii importanți, care, potrivit Apple, va ajuta utilizatorii să fie într-o stare fizică optimă. Datele din aplicație vor putea chiar fi transmise mai departe către alți utilizatori sau către medici – totul pentru a înțelege mai bine schimbările din stare de sănătate, scrie Aleph News.

Un purtător de cuvânt din partea Apple a declarat că acesta este doar începutul, iar integritatea datelor reprezintă nucleul pe care se bazează progresul companiei. Acesta a dat drept exemplu modul în care ceasurile lor trimiteau notificări utilizatorului pe telefon dacă existau schimbări importante în pulsul acestuia (BPM), și cum această funcție a îmbunătățit – direct sau indirect – sănătatea utilizatorilor.

Aceste eforturi vin pe fondul eșecurilor din trecut al altor companii mari, precum Amazon, în acest domeniu. Este de notat faptul că, sub comanda lui Tim Cook, Apple și-a mărit bugetul de cercetare și dezvoltare până la 20 de miliarde de dolari anual. Acești bani au fost investiți în progresul companiei în domenii precum sănătate, mașini autonome și realitate augmentată – semn că Apple se gândește la viitor. Nu vrea să rămână un simplu producător de telefoane, ci să creeze un ecosistem cât mai mare, care să influențe într-un mod pozitiv viitorul omenirii.

#domeniu de activitate #tehnologie #sanatate #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sezonul agricol 2025/26 a început cu tensiuni pe piața oleaginoaselor, după ce recolta de floarea-soarelui a scăzut în Ucraina și Uniunea Europeană, principalele regiuni producătoare din bazinul Mării Negre. Potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija, declinul de producție a dus la un dezechilibru global și la scumpiri accentuate ale semințelor și uleiului de floarea-soarelui.

În Ucraina, recolta de floarea-soarelui din 2025 s-a redus la 7,8–8 milioane de tone, cu aproape două milioane mai puțin decât anul trecut, când au fost strânse circa 9,5 milioane tone. Și în Uniunea Europeană, producția a fost sub așteptări – 8,5 milioane tone, a treia cea mai mică din ultimii zece ani. „Aceste pierderi de recoltă au strâns balanța globală a oleaginoaselor și au alimentat așteptările de deficit pe piață”, explică Rija.

Pe fondul acestor scăderi, prețurile internaționale au crescut brusc, sprijinite și de scumpirea petrolului Brent, care a revenit la peste 66 dolari/baril, după impunerea sancțiunilor SUA asupra companiilor ruse Rosneft și Lukoil. Costurile de procesare mai mari și interesul pentru biocombustibili au făcut ca uleiurile vegetale să devină tot mai căutate.

În Republica Moldova, campania de achiziții a început sub semnul efervescenței. Pentru prima dată, prețurile au pornit direct de la 10 lei/kg, față de 7–8 lei/kg la începutul sezonului trecut. Cererea ridicată a procesatorilor a împins cotațiile la 10,85 lei/kg în sudul țării (Giurgiulești) și 10,30 lei/kg în nord. La început de noiembrie, prețurile se mențin ridicate, între 10,10 și 10,85 lei/kg, în funcție de regiune. Totuși, de la sfârșitul lunii octombrie, piața s-a calmat ușor, după ce marii cumpărători turci și-au redus temporar prezența. Turcia – care rămâne principalul importator de semințe moldovenești – a redus taxele de import la floarea-soarelui de la 20% la 12%, iar la uleiul brut de la 36% la 30%, măsuri ce vor fi complet eliminate în 2026. „Corecția temporară nu schimbă tendința generală: oferta globală rămâne limitată, iar cererea solidă. Prețurile la floarea-soarelui se vor menține ferme”, estimează Iurie Rija.

Piața porumbului are o evoluție contrastantă. În timp ce în Brazilia producția record a crescut disponibilitatea globală, Europa de Sud-Est a fost afectată de secetă. În Bulgaria, recolta este la minimul ultimilor 16 ani – doar 1,5 milioane tone. În Republica Moldova, situația este mai bună, dar complicată: ploile abundente din septembrie-octombrie au întârziat recoltatul și au ridicat nivelul de umiditate al boabelor. „Campania este lentă, iar mulți fermieri au preferat să semene grâul de toamnă înainte de a strânge porumbul”, arată Rija. Prețurile actuale la poarta fermei sunt de 3,10–3,20 lei/kg, iar la export (FOB Giurgiulești) de 215–217 USD/tonă, cu o posibilă scădere spre 210 USD/tonă în decembrie, odată cu finalizarea recoltării.

Recoltele bogate din Rusia (84 milioane tone) și UE au generat o ofertă confortabilă pe piața globală a grâului, menținând prețurile moderate. În Moldova, după o recoltă bună, grâul se vinde la 3,0–3,5 lei/kg, echivalentul a circa 200 USD/tonă FOB Giurgiulești, similar cotațiilor din porturile românești și ucrainene. Pe fondul cererii sezoniere, Rija anticipează o ușoară creștere a prețurilor în iarnă, spre 3,5–3,7 lei/kg, odată cu refacerea stocurilor pentru consum intern și export.

Producția de orz din 2025 s-a menținut aproape identică cu cea a anului trecut, iar prețurile s-au dovedit surprinzător de stabile: între 3,20 și 3,50 lei/kg pe piața internă, respectiv 3,70 lei/kg la Giurgiulești. Volumul redus disponibil pentru export limitează fluctuațiile. „Piața orzului a devenit una de nișă – liniștită, dar profitabilă. Într-un an cu atâtea extreme, stabilitatea ei e aproape o excepție”, conchide economistul Iurie Rija.