Apple sub presiune în China. Vânzările de telefoane străine se prăbușesc cu 47% în noiembrie

Vânzările de telefoane mobile străine în China au înregistrat o scădere semnificativă în noiembrie, conform datelor oficiale publicate vineri, evidențiind provocările tot mai mari pentru Apple, principalul furnizor internațional de smartphone-uri din această țară.

Potrivit calculelor CNBC bazate pe datele furnizate de Academia Chinei de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (CAICT), livrările de telefoane străine în China au totalizat 3,04 milioane de unităţi în noiembrie. Aceasta reprezintă o scădere de 47,4% faţă de aceeași lună din 2023 şi o diminuare de 51% comparativ cu octombrie 2024.

Deși CAICT nu oferă date detaliate pentru fiecare brand, Apple deține majoritatea cotei de piață a telefoanelor străine în China, în timp ce alte companii, precum Samsung, au o prezență modestă.

Scăderea vânzărilor reflectă presiunea intensificată asupra Apple, care se confruntă cu o competiție tot mai acerbă din partea mărcilor chineze. Huawei, afectat anterior de sancțiunile americane, a înregistrat o revenire spectaculoasă, lansând smartphone-uri premium care au câștigat popularitate printre consumatorii locali.

Potrivit firmei de cercetare IDC, Huawei a depășit semnificativ Apple în creșterea vânzărilor pe piața chineză în al treilea trimestru al anului trecut.

Apple mizează pe seria iPhone 16, lansată în septembrie, pentru a recâștiga teren pe piața chineză. Dispozitivul promite funcții avansate de inteligență artificială prin software-ul Apple Intelligence. Totuși, această tehnologie nu este încă disponibilă în China din cauza reglementărilor stricte privind AI.

Între timp, rivalii locali ai Apple promovează deja funcții AI disponibile pe dispozitivele lor. În acest context, CEO-ul Apple, Tim Cook, a vizitat frecvent China în ultimul an, încercând să consolideze parteneriatele cu firme locale și să faciliteze lansarea Apple Intelligence pe piața chineză.

Pentru a stimula vânzările iPhone 16, Apple lansează o campanie promoțională de Anul Nou Lunar, oferind reduceri pentru dispozitiv începând de sâmbătă.

Gigantul din Cupertino nu a oferit încă un comentariu oficial privind situația.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#vinzari #telefoane #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.