Arcadie Foșnea, Crama Mircești: Cheia succesului a fost îmbinarea experienței europene cu valorile noastre tradiționale

De câțiva ani, Arcadie Foşnea, care acum este și preşedintele Asociaţiei Micilor Producători de Vinuri a ales să deschisă o afacere frumoasă în Republica Moldova. Este vorba de Crama Mircești, care este construită pe teritoriul conacului boieresc din localitatea cu aceeași nume, din raionul Ungheni. Antreprenorul a restaurant conacul cu multă atenție, păstrând elemente arhitecturale brâncovenești, datorită cărora intenționează să valorifice atât potențialul vitivinicol, cât și turistic al zonei. scrie Agroexpert.

„Este un vis de 20 de ani. Eu am avut norocul să plec în 1997 în Germania, am absolvit în 2001 viticultura-vinificaţia. Acolo am locuit într-o regiune vitivinicolă, foarte densă. Erau foarte răspândiţi micii producători, cum suntem noi. Acum 80 % din vin este produs de micii producători. Materialul săditor este foarte important, unele soiuri au fost aduse din Germania, altele din Italia, de exemplu Feteasca regală, în primul an nu a fost roadă, la al doilea an am cules 4 tone la hectar, în al treilea – 9 tone/ha, apoi am obținut 25 tone, ulterior a coborât la 15 tone, iar anul trecut am cules 20 de tone. Există și alte condiții de care depinde roada din plantații” a spus Arcadie Foşnea, proprietarul Cramei Mirceşti.

Suprafața plantației de viță-de -vie este de 15 hectare în prezent, însă proprietarul susține că aceasta se va extinde în viitor. Antreprenorul a ales atât soiurile locale cât și cele mai deosebite.

”Am ales soiurile locale, apoi cele neobișnuite, georgiene și cele europene, expuse pe terroire, am argumente la fiecare soi, ele bine redau gusturile locale. Cu cât țara este mai săracă, cu atât vinul este mai aromat. Și cu cât țara devine mai cunoscută, cu atât vinul devine mai elegant. Cel mai scump vin este Pinoit noir, iar alb este Rieslingul, un vin elegant. Eleganța costă și este înalt apreciată, nu vulgaritatea” a mai adăugat Arcadie Foșnea.

Datorită Proiectului de Competitivitate din Moldova, Crama Mircești a beneficiat de un grant pentru restaurarea pensiunii și procurarea echipamentului necesar procesului de vinificație. Are o plăcere deosebită să povestească despre cum se implică la toate procesele vitale în plantație.

”Eu personal tai 2200 de butuci într-o zi, nici nu simt oboseala. Cineva m-a întrebat de ce nu avem haragi în vie, am explicat că în al II-a sau al III-a an, noi îi scoatem și îi punem în altă plantație. Aceștia încurcă la formarea viței, care are nevoie de libertate. De la înflorit până la cules tehnic trec 90-110 zile, culegem de la 110-130 zile, vinurile mai complexe le culegem la 115 -130 de zile și ne orientăm la nivelul de zahăr, dar la albe măsurăm aciditatea, iar la cele roșii coacerea bobiței. În vinurile noastre aciditatea este de 7,2 la coacerea fiziologică. Coacerea este lentă și toate procesele nu sunt grăbite, principiul de foarfece, precum mi-au explicat producătorii germani, cunoșatem că la 1 iulie aciditatea în struguri este de 50 grame la litru, cu fiecare zi scade, iar nivelul zahărului crește. Este comod acest principiu, deoarece permite menținerea unui nivel echilibrat între zahăr și aciditate. Noi urmărim eleganța, coacerea fiziologică oferă un gust deosebit. Și așa cum o făceau buneii noștri, noi culegem strugurii în luna octombrie, când s-au copt foarte bine” a specificat proprietarul Cramei Mircești.

Arcadie Foșnea este şi preşedintele Asociaţiei Micilor Producători de Vinuri, iar membrii acesteia au mereu întrebări și primesc suport informațional, care valorează mult, în special pentru producătorii începători care vor să cunoască detalii despre îngrijirea viei din dealul satului Mircești.

”Noi stropim pentru a preveni, nu a trata, nu așteptăm boala. Am stropit la 7-8 zile în acest an, sistemic nu am riscat la 12-14 zile deoarece a fost frig, mult timp, vița de vie avea nevoie de ajutor, crește câte 7 cm pe zi. Într-o săptămână se consumă substanțele nutritive și din acest motiv nu așteptăm 2 săptămâni, stropim mai des. Cupru folosim o singură dată, în combinație cu soda calcinată, în acest fel cupru trece aproape sub formă sistemică, doza o înjumătățim. Am un prieten în germania care stropește de la 300-500 g la hectar, pe când în Moldova se utilizează de vreo 10 ori mai mult, 4-5 kg. Am experimentat și pot spune că funcționează foarte bine. Soda ridică pH-ul puternic și pot fi distruse toate ciupercile. Insecticid folosim permanent, dar iarăși o doză înjumătățită sau chiar 1/3 din doză, dar o facem constant” a explicat Arcadie Foșnea.

Crama Mircești deține parcele experimentale și demonstrative pentru proiectul național „Best Grapes/Cei mai buni struguri” – un parteneriat între Proiectul de Competitivitate din Moldova și Oficiul Național al Viei și Vinului pentru stabilirea practicilor optime de cultivare a strugurilor în condițiile climaterice din Moldova.

”Un producător mare spune că producția sa depinde 70% de calitatea strugurilor, 10% de oamenii implicați în proces, 10% – tehnica utilizată și 10% materialele auxiliare, pe când un producător mic promovează cultura locală și zona din preajmă. Noi avem o prisacă nu departe de vie, doza utilizată de preparate în vie nu nu este toxică, nu dăunează biodiversității, niciodată nu am închis albinile. Mai folosim și sticla lichidă (siliciul ) pentru sănătatea strugurilor, formează o pieliță de protecție. Este riscant, sunt tehnici pe care le facem de câțiva ani. Fosforul un pesticid foarte ieftin, scos din utilizare, iar acum să îl înlocuiescă pentru că de fapt cupru e mai toxic decât orice alt pesticid. Solul e plin cu râme, care ne asigură o afânare de invidiat, un indicator că totul este ecologic. Am o expresie pe care o spun des- ”Инструкция -мечта дурака”, totul este individual, fiecare producător trebuie să își potrivească cheia succesului său” a menționat Arcadie Foșnea.

Deşi activează de câţiva ani, Arcadie Foșnea a reuşit să impresioneze vizitatorii cu gusturile inedite a vinurilor, unul dintre ele fiind maturat în butoaie de salcâm. Am avut și eu plăcuta ocazie să gust din aromele fine şi gustul deosebit al vinurilor albe și rose.

”Sauvignon Blanc Fume, un vin special, un Sauvignon Blanc baricat în butoaie de salcâm, o adevărată încântare a simțurilor. Vinul se deschide cu arome de lemn verde, note de salcâm, pere verzi și gutui, descoperi apoi un gust elegant, echilibrat, corpolent și onctous în care aromele de piersici de vie se împletesc cu o aciditatea plăcută.

#micii producatori #crama mircesti #vin #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.