Arhitectul reformei justiției moldovenești - Gribincea răsuflă ușurat! Maia Sandu l-a numit la CSJ

Vladislav Gribincea își va începe mandatul de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) începând cu 1 iulie 2024. Astăzi, în Monitorul Oficial, a fost publicat decretul semnat de președinta Maia Sandu, prin care Gribincea este numit oficial în această funcție.

Vladislav Gribincea este o figură prominentă în domeniul justiției și drepturilor omului din Republica Moldova. Din 2010, el ocupă poziția de președinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), un ONG activ în promovarea justiției și drepturilor omului în țară. Deși nu a deținut funcții publice până în prezent, Gribincea a fost implicat în numeroase inițiative și proiecte de reformare a sectorului justiției, precum elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei și reformarea legislației moldovenești în domeniul judiciar și penal.

Vladislav Gribincea a condus grupul de experți responsabili de elaborarea legislației privind reformarea procuraturii, fiind implicat, de asemenea, în elaborarea unor legi importante privind libertatea de exprimare și funcția de Agent Guvernamental. Recent, în luna august, el a făcut parte din Comisia de concurs pentru selectarea candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale din partea Guvernului Republicii Moldova.

În plus față de activitatea sa în domeniul drepturilor omului, Vladislav Gribincea este cunoscut și ca un donator fidel al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) condus de Maia Sandu. Conform rapoartelor financiare prezentate de PAS la Comisia Electorală Centrală, Gribincea a făcut donații partidului în ultimii trei ani.

De asemenea, este demn de menționat că Vladislav Gribincea este rudă prin afinitate cu deputatul Blocului „ACUM Platforma DA și PAS”, Sergiu Litvinenco, fiind cumnat cu acesta. Soacra sa, Maria Iovu, este contabil-șef la Victoriabank, una dintre cele mai importante instituții bancare din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#arhitect #gribincea #CSJ

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2023, în Republica Moldova au activat 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de anul 2022. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică. În același an 4.100 de întreprinderi au fost desființate, față de doar 2.300 de firme nou-create, ceea ce înseamnă că au dispărut de aproape două ori mai multe întreprinderi decât s-au înființat.

Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a concentrat 39,0% din total. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice – 9,7%, industria prelucrătoare – 9,5%, construcțiile și transportul și depozitarea – câte 7,1%, tranzacțiile imobiliare – 7,0% și informațiile și comunicațiile – 6,4%. La polul opus se află producția și furnizarea de energie electrică și termică (0,4%) și distribuția apei și salubritatea (0,3%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent. Rata de creare a întreprinderilor a constituit 5,5%, cea mai mare fiind înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică – 15,3%.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, iar cea mai mare pondere a firmelor închise s-a regăsit în comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 40,9% din total.

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată pe microîntreprinderi. În 2023, 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat 81,4% din totalul firmelor nou-create și 94,9% din totalul întreprinderilor desființate.

Distribuția regională arată o concentrare accentuată în municipiul Chișinău, unde erau înregistrate 26,4 mii de întreprinderi active, adică 63,1% din total. Urmează regiunea Centru – 15,8%, Nord – 12,7%, Sud – 5,4% și UTA Găgăuzia – 3,1%.

În 2023, rata de creare a întreprinderilor a fost de 5,0% în Chișinău, 7,0% în Nord, 6,9% în Sud, 5,8% în Centru și 6,2% în UTA Găgăuzia. Cea mai mare rată de desființare s-a înregistrat în UTA Găgăuzia – 12,3%.

Datele BNS mai arată că 66,9% dintre întreprinderile active au fost conduse de bărbați, iar aproximativ o treime – de femei. Cea mai mare pondere a femeilor-manager a fost înregistrată în învățământ – 63,8%, în timp ce cea mai mică în industria extractivă – 4,3%.