Armata ucraineană a primit temutele bombe ghidate JDAM-ER ce pot pune în pericol apărarea antiaeriană rusă

Forțele Aeriene Ucrainene au primit deja kituri de bombe inteligente cu muniție de atac ghidată Joint Direct Attack Munition (JDAM), potrivit The War Zone, care îi citează pe generalul James Hecker, șeful Forțelor Aeriene Americane din Europa (USAFE), și al Comandamentului Aerian Aliat al NATO.

Bombele ghidate de precizie (JDAM-ER) pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 72 km.

James Hecker a confirmat că Forțele Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei utilizează deja bombe ghidate cu rază lungă de acțiune JDAM-ER fabricate de Boeing și livrate de americani în urmă cu câteva săptămâni.
JDAM-ER (Joint Direct Attack Munition-Extended Range) este un sistem care poate fi atașat la bombe standard neghidate cu o greutate de la 220 la peste 900 de kilograme și transformă aceste muniții în arme ghidate de precizie.

Practic, ghidarea este facilitată de un sistem de control cu aripi și de un INS asistat de GPS. Astfel, JDAM permite ca bombele să poată fi lansate de la altitudini foarte joase până la altitudini foarte mari.

Potrivit The War Zone, numărul total de JDAM-ER de care dispune în prezent Ucraina este limitat. Cu toate acestea, se precizează faptul că JDAM-ER ar putea crea deja probleme serioase pe front forțele ruse de ocupaţie.

Publicația notează că nu este clar ce configurație a JDAM-ER a primit Ucraina. De asemenea, nu este clar ce aeronave folosesc Forțele Aeriene Ucrainene pentru a lansa aceste bombe.

În prezent, muniția JDAM este compatibilă cu aeronavele B-1B, B-2A, B-52H, AV-8B, F-15E, F/A-18C/D/E/F, F-16C/D și F-22, iar sistemele vor putea fi integrate și pe avioanele de luptă ucrainene de producție sovietică.

Generalul Hecker a vorbit despre JDAM-ER imediat după ce a amintit de integrarea rachetelor antiradar AGM-88 HARM pe care ucrainenii le-au primit din SUA şi pe care le-au integrat pe avioanele de luptă MiG-29 Fulcrum și Su-27 Flanker ale Forțelor Aeriene Ucrainene.

Având în vedere modificările care ar fi trebuit să fie făcute pentru a permite acestor avioane din epoca sovietică să lanseze rachete AGM-88 este posibil, dacă nu probabil, ca acestea să fie cele care lansează acum şi bombele ghidate JDAM-ER.

MiG-29 și Su-27 reprezintă, de asemenea, cea mai mare parte a flotei de aviație tactică a Ucrainei. Un număr mic de avioane Su-24 și chiar Su-25 ar putea fi utilizate de către Forțele Aeriene Ucrainene pentru a lansa JDAM-ER.

Chiar și un număr mic de JDAM-ER vor prezenta noi amplasamente dispersate de apărare aeriană și fortificații întărite, provocări pentru forțele ruse, notează The War Zone.

Generalul Hecker a remarcat că JDAM-ER oferă forțelor ucrainene capacitatea de a lovi seturi de ținte complet noi, care ar putea fi dincolo de accesul armelor lansate din aer sau de sistemele de la sol, inclusiv artileria de înaltă mobilitate furnizată de SUA. Sisteme de rachete (HIMARS) și variante și derivate ale sistemului M270 cu lansare multiplă de rachete (MLRS) furnizate de alte țări.

Șeful USAFE a recunoscut că circumstanțele cu care se confruntă în prezent Forțele Aeriene Ucrainene ar putea împiedica folosirea JDAM-ER la toată puterea lor. Chiar și așa, forțele ucrainene au acum mijloacele de a pune în pericol seturi întregi de noi ținte – inclusiv poduri, structuri mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bombe #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.