Armata ucraineană a primit temutele bombe ghidate JDAM-ER ce pot pune în pericol apărarea antiaeriană rusă

Forțele Aeriene Ucrainene au primit deja kituri de bombe inteligente cu muniție de atac ghidată Joint Direct Attack Munition (JDAM), potrivit The War Zone, care îi citează pe generalul James Hecker, șeful Forțelor Aeriene Americane din Europa (USAFE), și al Comandamentului Aerian Aliat al NATO.

Bombele ghidate de precizie (JDAM-ER) pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 72 km.

James Hecker a confirmat că Forțele Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei utilizează deja bombe ghidate cu rază lungă de acțiune JDAM-ER fabricate de Boeing și livrate de americani în urmă cu câteva săptămâni.
JDAM-ER (Joint Direct Attack Munition-Extended Range) este un sistem care poate fi atașat la bombe standard neghidate cu o greutate de la 220 la peste 900 de kilograme și transformă aceste muniții în arme ghidate de precizie.

Practic, ghidarea este facilitată de un sistem de control cu aripi și de un INS asistat de GPS. Astfel, JDAM permite ca bombele să poată fi lansate de la altitudini foarte joase până la altitudini foarte mari.

Potrivit The War Zone, numărul total de JDAM-ER de care dispune în prezent Ucraina este limitat. Cu toate acestea, se precizează faptul că JDAM-ER ar putea crea deja probleme serioase pe front forțele ruse de ocupaţie.

Publicația notează că nu este clar ce configurație a JDAM-ER a primit Ucraina. De asemenea, nu este clar ce aeronave folosesc Forțele Aeriene Ucrainene pentru a lansa aceste bombe.

În prezent, muniția JDAM este compatibilă cu aeronavele B-1B, B-2A, B-52H, AV-8B, F-15E, F/A-18C/D/E/F, F-16C/D și F-22, iar sistemele vor putea fi integrate și pe avioanele de luptă ucrainene de producție sovietică.

Generalul Hecker a vorbit despre JDAM-ER imediat după ce a amintit de integrarea rachetelor antiradar AGM-88 HARM pe care ucrainenii le-au primit din SUA şi pe care le-au integrat pe avioanele de luptă MiG-29 Fulcrum și Su-27 Flanker ale Forțelor Aeriene Ucrainene.

Având în vedere modificările care ar fi trebuit să fie făcute pentru a permite acestor avioane din epoca sovietică să lanseze rachete AGM-88 este posibil, dacă nu probabil, ca acestea să fie cele care lansează acum şi bombele ghidate JDAM-ER.

MiG-29 și Su-27 reprezintă, de asemenea, cea mai mare parte a flotei de aviație tactică a Ucrainei. Un număr mic de avioane Su-24 și chiar Su-25 ar putea fi utilizate de către Forțele Aeriene Ucrainene pentru a lansa JDAM-ER.

Chiar și un număr mic de JDAM-ER vor prezenta noi amplasamente dispersate de apărare aeriană și fortificații întărite, provocări pentru forțele ruse, notează The War Zone.

Generalul Hecker a remarcat că JDAM-ER oferă forțelor ucrainene capacitatea de a lovi seturi de ținte complet noi, care ar putea fi dincolo de accesul armelor lansate din aer sau de sistemele de la sol, inclusiv artileria de înaltă mobilitate furnizată de SUA. Sisteme de rachete (HIMARS) și variante și derivate ale sistemului M270 cu lansare multiplă de rachete (MLRS) furnizate de alte țări.

Șeful USAFE a recunoscut că circumstanțele cu care se confruntă în prezent Forțele Aeriene Ucrainene ar putea împiedica folosirea JDAM-ER la toată puterea lor. Chiar și așa, forțele ucrainene au acum mijloacele de a pune în pericol seturi întregi de noi ținte – inclusiv poduri, structuri mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bombe #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat în 2025 cea mai severă contracție din ultimii 15 ani și a atins un minim istoric al numărului de tranzacții. Declarațiile au fost făcute de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, vineri, 30 ianuarie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, în 2025 au fost realizate 31.200 de tranzacții imobiliare, comparativ cu 45.200 în 2024, acesta fiind cel mai redus nivel înregistrat din 2011 încoace. Este una dintre puținele situații din ultimii ani în care piața a coborât sub pragul de 40.000 de tranzacții, alături de anul 2023.

Cel mai afectat segment al pieței rămâne cel al apartamentelor, în special din Chișinău. Numărul tranzacțiilor cu apartamente în capitală a scăzut de la 23.700 în 2024 la 14.000 în 2025, marcând cea mai mică rată din ultimii 15–20 de ani. La nivel național, tranzacțiile cu apartamente au coborât la 20.600, față de peste 52.500 în 2019.

Structura tranzacțiilor din 2025 arată astfel: apartamente în municipiul Chișinău – 14.000 (45%), case individuale în restul țării – 8.500 (27%), apartamente în restul țării – 6.600 (21%),
și case individuale în municipiul Chișinău – 2.000 (7%).

„În timp ce tranzacțiile cu case individuale au înregistrat variații mai reduse, apartamentele sunt principalul factor al declinului pieței”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Dacă anterior majoritatea tranzacțiilor aveau loc în Chișinău, anul 2025 marchează o aproape egalizare între capitală și restul țării. Comparativ cu 2019, când în Chișinău se realizau aproape 40.000 de tranzacții, în 2025 numărul acestora a scăzut la 16.500, față de 14.700 în restul țării. În același timp, suburbiile Chișinăului devin tot mai active, pe fondul îngustării pieței din capitală.

În 2025, cele mai multe tranzacții cu apartamente s-au înregistrat în: Chișinău – 59,2%, Bălți – 9,6%, suburbiile Chișinăului – 8,7%, Ungheni – 2,2%, Orhei – 2% și restul raioanelor – sub 2%.

„Numărul redus de tranzacții generează incertitudini în privința evoluției prețurilor, care contribuie în același timp la menținerea unor valori ridicate pe piața imobiliară”, a subliniat expertul.

Un fenomen distinct al anului 2025 este creșterea accentuată a tranzacțiilor realizate prin ipotecă, concomitent cu scăderea drastică a achizițiilor din surse proprii. Dacă în 2024 au fost 16.100 de tranzacții realizate integral cu bani disponibili, în 2025 numărul acestora a coborât la 6.300. În schimb, tranzacțiile prin ipotecă au crescut la 7.100, apropiindu-se de maximul istoric din 2019.

Ponderea apartamentelor cumpărate prin ipotecă a ajuns la 61,1% în 2025, față de 30,9% în 2024 și sub 20% în anii anteriori. Totodată, numărul creditelor ipotecare contractate de la bănci a atins un nou record – 8.300 în 2025, cu o medie de cel puțin 2.000 de credite acordate trimestrial. Astfel, ponderea creditelor ipotecare în totalul tranzacțiilor imobiliare a crescut la 29,9%, comparativ cu 18,6% în 2024.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, anul 2025 confirmă prăbușirea pieței imobiliare tradiționale, în special în Chișinău, și o dependență tot mai mare de creditarea ipotecară. Deși volumul tranzacțiilor este redus, cererea de locuințe rămâne ridicată, ceea ce menține presiuni asupra prețurilor și accentuează incertitudinile pentru perioada următoare.