Armata ucraineană a primit temutele bombe ghidate JDAM-ER ce pot pune în pericol apărarea antiaeriană rusă

Forțele Aeriene Ucrainene au primit deja kituri de bombe inteligente cu muniție de atac ghidată Joint Direct Attack Munition (JDAM), potrivit The War Zone, care îi citează pe generalul James Hecker, șeful Forțelor Aeriene Americane din Europa (USAFE), și al Comandamentului Aerian Aliat al NATO.

Bombele ghidate de precizie (JDAM-ER) pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 72 km.

James Hecker a confirmat că Forțele Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei utilizează deja bombe ghidate cu rază lungă de acțiune JDAM-ER fabricate de Boeing și livrate de americani în urmă cu câteva săptămâni.
JDAM-ER (Joint Direct Attack Munition-Extended Range) este un sistem care poate fi atașat la bombe standard neghidate cu o greutate de la 220 la peste 900 de kilograme și transformă aceste muniții în arme ghidate de precizie.

Practic, ghidarea este facilitată de un sistem de control cu aripi și de un INS asistat de GPS. Astfel, JDAM permite ca bombele să poată fi lansate de la altitudini foarte joase până la altitudini foarte mari.

Potrivit The War Zone, numărul total de JDAM-ER de care dispune în prezent Ucraina este limitat. Cu toate acestea, se precizează faptul că JDAM-ER ar putea crea deja probleme serioase pe front forțele ruse de ocupaţie.

Publicația notează că nu este clar ce configurație a JDAM-ER a primit Ucraina. De asemenea, nu este clar ce aeronave folosesc Forțele Aeriene Ucrainene pentru a lansa aceste bombe.

În prezent, muniția JDAM este compatibilă cu aeronavele B-1B, B-2A, B-52H, AV-8B, F-15E, F/A-18C/D/E/F, F-16C/D și F-22, iar sistemele vor putea fi integrate și pe avioanele de luptă ucrainene de producție sovietică.

Generalul Hecker a vorbit despre JDAM-ER imediat după ce a amintit de integrarea rachetelor antiradar AGM-88 HARM pe care ucrainenii le-au primit din SUA şi pe care le-au integrat pe avioanele de luptă MiG-29 Fulcrum și Su-27 Flanker ale Forțelor Aeriene Ucrainene.

Având în vedere modificările care ar fi trebuit să fie făcute pentru a permite acestor avioane din epoca sovietică să lanseze rachete AGM-88 este posibil, dacă nu probabil, ca acestea să fie cele care lansează acum şi bombele ghidate JDAM-ER.

MiG-29 și Su-27 reprezintă, de asemenea, cea mai mare parte a flotei de aviație tactică a Ucrainei. Un număr mic de avioane Su-24 și chiar Su-25 ar putea fi utilizate de către Forțele Aeriene Ucrainene pentru a lansa JDAM-ER.

Chiar și un număr mic de JDAM-ER vor prezenta noi amplasamente dispersate de apărare aeriană și fortificații întărite, provocări pentru forțele ruse, notează The War Zone.

Generalul Hecker a remarcat că JDAM-ER oferă forțelor ucrainene capacitatea de a lovi seturi de ținte complet noi, care ar putea fi dincolo de accesul armelor lansate din aer sau de sistemele de la sol, inclusiv artileria de înaltă mobilitate furnizată de SUA. Sisteme de rachete (HIMARS) și variante și derivate ale sistemului M270 cu lansare multiplă de rachete (MLRS) furnizate de alte țări.

Șeful USAFE a recunoscut că circumstanțele cu care se confruntă în prezent Forțele Aeriene Ucrainene ar putea împiedica folosirea JDAM-ER la toată puterea lor. Chiar și așa, forțele ucrainene au acum mijloacele de a pune în pericol seturi întregi de noi ținte – inclusiv poduri, structuri mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bombe #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii energetice continuă să concureze pentru activele internaționale ale Lukoil, în pofida acordului preliminar anunțat săptămâna trecută privind vânzarea portofoliului către fondul american de private equity Carlyle, au declarat surse apropiate negocierilor pentru Reuters.

Potrivit acestora, cel puțin două companii, inclusiv Chevron, analizează în continuare posibilitatea de a prelua activele Lukoil din afara Rusiei. Un parteneriat între Chevron și Quantum Energy Partners, precum și un grup condus de banca de investiții Xtellus Partners, poartă în continuare discuții atât cu Lukoil, cât și cu Guvernul SUA privind structura unei eventuale tranzacții.

Sursele precizează că acordul cu Carlyle nu este unul definitiv. Fondul american se află încă într-o etapă de analiză aprofundată a activelor, iar situația se poate schimba. Lukoil a confirmat, la rândul său, că negocierile cu alți potențiali cumpărători sunt în desfășurare.

Procesul de vânzare este complicat de sancțiunile internaționale. Trezoreria SUA a blocat până acum două tentative ale Lukoil de a-și vinde activele din străinătate, una către traderul elvețian Gunvor și alta printr-un schimb de acțiuni propus de Xtellus Partners. De asemenea, OFAC a informat că banii obținuți din orice vânzare a activelor Lukoil trebuie plasați într-un cont aflat sub jurisdicția SUA, fondurile urmând să fie înghețate până la ridicarea sancțiunilor.

Lukoil are termen limită până la 28 februarie 2026 pentru a-și vinde activele din afara Rusiei. Portofoliul internațional al companiei, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari, a atras interesul mai multor jucători majori din industrie, inclusiv Exxon Mobil. Acordul preliminar cu Carlyle, convenit la 29 ianuarie, exclude activele din Kazahstan.

În paralel, surse Reuters susțin că Carlyle discută cu investitori din Emiratele Arabe Unite pentru un posibil parteneriat. Fonduri suverane din Abu Dhabi, precum Mubadala, XRG și IHC, ar fi analizat preluarea unor participații în portofoliul de active, în cazul în care tranzacția va fi finalizată.

Pentru încheierea oricărui acord, este necesară aprobarea OFAC, precum și avizul Kremlin și al Banca Centrală a Rusiei, au mai precizat sursele.