Armata ucraineană a primit temutele bombe ghidate JDAM-ER ce pot pune în pericol apărarea antiaeriană rusă

Forțele Aeriene Ucrainene au primit deja kituri de bombe inteligente cu muniție de atac ghidată Joint Direct Attack Munition (JDAM), potrivit The War Zone, care îi citează pe generalul James Hecker, șeful Forțelor Aeriene Americane din Europa (USAFE), și al Comandamentului Aerian Aliat al NATO.

Bombele ghidate de precizie (JDAM-ER) pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 72 km.

James Hecker a confirmat că Forțele Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei utilizează deja bombe ghidate cu rază lungă de acțiune JDAM-ER fabricate de Boeing și livrate de americani în urmă cu câteva săptămâni.
JDAM-ER (Joint Direct Attack Munition-Extended Range) este un sistem care poate fi atașat la bombe standard neghidate cu o greutate de la 220 la peste 900 de kilograme și transformă aceste muniții în arme ghidate de precizie.

Practic, ghidarea este facilitată de un sistem de control cu aripi și de un INS asistat de GPS. Astfel, JDAM permite ca bombele să poată fi lansate de la altitudini foarte joase până la altitudini foarte mari.

Potrivit The War Zone, numărul total de JDAM-ER de care dispune în prezent Ucraina este limitat. Cu toate acestea, se precizează faptul că JDAM-ER ar putea crea deja probleme serioase pe front forțele ruse de ocupaţie.

Publicația notează că nu este clar ce configurație a JDAM-ER a primit Ucraina. De asemenea, nu este clar ce aeronave folosesc Forțele Aeriene Ucrainene pentru a lansa aceste bombe.

În prezent, muniția JDAM este compatibilă cu aeronavele B-1B, B-2A, B-52H, AV-8B, F-15E, F/A-18C/D/E/F, F-16C/D și F-22, iar sistemele vor putea fi integrate și pe avioanele de luptă ucrainene de producție sovietică.

Generalul Hecker a vorbit despre JDAM-ER imediat după ce a amintit de integrarea rachetelor antiradar AGM-88 HARM pe care ucrainenii le-au primit din SUA şi pe care le-au integrat pe avioanele de luptă MiG-29 Fulcrum și Su-27 Flanker ale Forțelor Aeriene Ucrainene.

Având în vedere modificările care ar fi trebuit să fie făcute pentru a permite acestor avioane din epoca sovietică să lanseze rachete AGM-88 este posibil, dacă nu probabil, ca acestea să fie cele care lansează acum şi bombele ghidate JDAM-ER.

MiG-29 și Su-27 reprezintă, de asemenea, cea mai mare parte a flotei de aviație tactică a Ucrainei. Un număr mic de avioane Su-24 și chiar Su-25 ar putea fi utilizate de către Forțele Aeriene Ucrainene pentru a lansa JDAM-ER.

Chiar și un număr mic de JDAM-ER vor prezenta noi amplasamente dispersate de apărare aeriană și fortificații întărite, provocări pentru forțele ruse, notează The War Zone.

Generalul Hecker a remarcat că JDAM-ER oferă forțelor ucrainene capacitatea de a lovi seturi de ținte complet noi, care ar putea fi dincolo de accesul armelor lansate din aer sau de sistemele de la sol, inclusiv artileria de înaltă mobilitate furnizată de SUA. Sisteme de rachete (HIMARS) și variante și derivate ale sistemului M270 cu lansare multiplă de rachete (MLRS) furnizate de alte țări.

Șeful USAFE a recunoscut că circumstanțele cu care se confruntă în prezent Forțele Aeriene Ucrainene ar putea împiedica folosirea JDAM-ER la toată puterea lor. Chiar și așa, forțele ucrainene au acum mijloacele de a pune în pericol seturi întregi de noi ținte – inclusiv poduri, structuri mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bombe #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala hidroelectrică de la Costești ar putea să-și dubleze capacitatea de generare a energiei electrice prin extinderea surselor de producere cu ajutorul energiei regenerabile. Proiectele ambițioase au fost prezentate ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de documentare la Întreprinderea de Stat „Nodul Hidroenergetic Costești”.

Potrivit administrației întreprinderii, în frunte cu Igor Cibotaru, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru instalarea unui parc fotovoltaic plutitor și a unui parc eolian, fiecare cu o capacitate de 5 până la 10 MW. Acestea vor fi completate cu baterii pentru stocarea energiei electrice, transformând nodul într-un important actor pe piața energiei, inclusiv pe cea de echilibrare, odată cu lansarea piețelor pe termen scurt.

Investițiile ar urma să fie acoperite din sursele proprii ale întreprinderii, acumulate în anii precedenți din profitul net reinvestit în dezvoltarea infrastructurii.

„Prin diversificarea surselor – apă, aer și soare – vom reduce dependența de o singură tehnologie și vom crește stabilitatea sistemului energetic național,” a declarat administratorul Cibotaru.

În prezent, centrala funcționează cu un singur generator de 16 MW, pus în funcțiune în 1978, și produce circa 65 milioane kWh anual – echivalentul a aproximativ 6% din energia electrică generată pe plan intern. Activitatea sa depinde de deciziile grupului operativ moldo-român, care gestionează debitul de apă din lacul de acumulare Costești.

Lacul de acumulare Costești, al doilea ca mărime din țară după cel de la Dubăsari, se întinde pe 70 km în susul râului Prut și are o suprafață de 59 km², o capacitate de 1,285 miliarde metri cubi și o adâncime maximă de 43 metri.

Dacă proiectele vor primi undă verde de la Consiliul de administrație, centrala de la Costești ar putea deveni un exemplu regional de tranziție energetică durabilă.