Armata ucraineană a primit temutele bombe ghidate JDAM-ER ce pot pune în pericol apărarea antiaeriană rusă

Forțele Aeriene Ucrainene au primit deja kituri de bombe inteligente cu muniție de atac ghidată Joint Direct Attack Munition (JDAM), potrivit The War Zone, care îi citează pe generalul James Hecker, șeful Forțelor Aeriene Americane din Europa (USAFE), și al Comandamentului Aerian Aliat al NATO.

Bombele ghidate de precizie (JDAM-ER) pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 72 km.

James Hecker a confirmat că Forțele Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei utilizează deja bombe ghidate cu rază lungă de acțiune JDAM-ER fabricate de Boeing și livrate de americani în urmă cu câteva săptămâni.
JDAM-ER (Joint Direct Attack Munition-Extended Range) este un sistem care poate fi atașat la bombe standard neghidate cu o greutate de la 220 la peste 900 de kilograme și transformă aceste muniții în arme ghidate de precizie.

Practic, ghidarea este facilitată de un sistem de control cu aripi și de un INS asistat de GPS. Astfel, JDAM permite ca bombele să poată fi lansate de la altitudini foarte joase până la altitudini foarte mari.

Potrivit The War Zone, numărul total de JDAM-ER de care dispune în prezent Ucraina este limitat. Cu toate acestea, se precizează faptul că JDAM-ER ar putea crea deja probleme serioase pe front forțele ruse de ocupaţie.

Publicația notează că nu este clar ce configurație a JDAM-ER a primit Ucraina. De asemenea, nu este clar ce aeronave folosesc Forțele Aeriene Ucrainene pentru a lansa aceste bombe.

În prezent, muniția JDAM este compatibilă cu aeronavele B-1B, B-2A, B-52H, AV-8B, F-15E, F/A-18C/D/E/F, F-16C/D și F-22, iar sistemele vor putea fi integrate și pe avioanele de luptă ucrainene de producție sovietică.

Generalul Hecker a vorbit despre JDAM-ER imediat după ce a amintit de integrarea rachetelor antiradar AGM-88 HARM pe care ucrainenii le-au primit din SUA şi pe care le-au integrat pe avioanele de luptă MiG-29 Fulcrum și Su-27 Flanker ale Forțelor Aeriene Ucrainene.

Având în vedere modificările care ar fi trebuit să fie făcute pentru a permite acestor avioane din epoca sovietică să lanseze rachete AGM-88 este posibil, dacă nu probabil, ca acestea să fie cele care lansează acum şi bombele ghidate JDAM-ER.

MiG-29 și Su-27 reprezintă, de asemenea, cea mai mare parte a flotei de aviație tactică a Ucrainei. Un număr mic de avioane Su-24 și chiar Su-25 ar putea fi utilizate de către Forțele Aeriene Ucrainene pentru a lansa JDAM-ER.

Chiar și un număr mic de JDAM-ER vor prezenta noi amplasamente dispersate de apărare aeriană și fortificații întărite, provocări pentru forțele ruse, notează The War Zone.

Generalul Hecker a remarcat că JDAM-ER oferă forțelor ucrainene capacitatea de a lovi seturi de ținte complet noi, care ar putea fi dincolo de accesul armelor lansate din aer sau de sistemele de la sol, inclusiv artileria de înaltă mobilitate furnizată de SUA. Sisteme de rachete (HIMARS) și variante și derivate ale sistemului M270 cu lansare multiplă de rachete (MLRS) furnizate de alte țări.

Șeful USAFE a recunoscut că circumstanțele cu care se confruntă în prezent Forțele Aeriene Ucrainene ar putea împiedica folosirea JDAM-ER la toată puterea lor. Chiar și așa, forțele ucrainene au acum mijloacele de a pune în pericol seturi întregi de noi ținte – inclusiv poduri, structuri mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bombe #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.