Mircea Geoană: Republica Moldova ar trebui să se teamă mai puțin de Rusia, care abia se descurcă în Ucraina

08 Mart. 2023, 05:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Mart. 2023, 05:37 // Actual //  bani.md

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, crede că Republica Moldova ar trebui să se teamă mai puțin de Rusia, care abia se descurcă în Ucraina. Deși Moscova face „presiuni enorme” asupra Chișinăului „pe toate fronturile”, nu există un risc militar la adresa Republicii Moldova în acest moment, spune Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a spus că Moldova ar trebui să se teamă mai puțin de Rusia, pe fondul preocupărilor tot mai mari cu privire la situația de securitate din fosta republică sovietică. Vorbind la postul de televiziune Prima TV, Mircea Geoană a acuzat Rusia că exercită „presiuni enorme” asupra Republicii Moldova „pe toate fronturile”, scrie Newsweek.

„Este un război hibrid la maxim. Nu este un război cald ca în Ucraina, dar este un război hibrid la maxim împotriva Republicii Moldova”, a spus Geoană.

Cu toate acestea, numărul doi în NATO a afirmat că nu crede că există un „risc militar pentru Republica Moldova în acest moment”.
Mai mult decât atât, Moldovei ar trebui să-i fie „mai puțin frică de Rusia, deoarece Rusia abia se poate descurca cu Ucraina”, a spus Geoană.

El a adăugat că Republica Moldova are acum un profil foarte ridicat în Occident.
„Republica Moldova are un profil foarte, foarte ridicat acum, în lumea occidentală, inclusiv la noi, la NATO. Ei sunt parteneri cu NATO de 30 de ani. Noi respectăm faptul că este o ţară neutră. Constituţia Republicii Moldova spune că e o ţară neutră, dar nu e o ţară indiferentă pentru NATO. Şi mai este ceva în plus şi eu lucrez extrem de mult în această direcţie. Republica Moldova este un partener comun al NATO şi al Uniunii Europene. De aceea, mă bucur foarte mult că preşedintele Macron şi liderii europeni au decis să facă summitul, al doilea summit al comunităţii politice Europene la Chişinău, la final de mai, început de iunie”, a precizat secretarul general adjunct al NATO.

Săptămâna trecută, Mircea Geoană a afirmat că Moldova nu va fi „slabă din punct de vedere militar”, în ciuda statutului său neutru, dacă Moscova ar încerca să lanseze un atac împotriva sa.

Tensiunile au crescut între Rusia și Moldova în ultimele săptămâni. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut în februarie că Rusia, cu ajutorul unor indivizi care se dădeau drept protestatari antiguvernamentali, a încercat să-și răstoarne guvernul și să-i împiedice țara să adere la Uniunea Europeană .

Totoată, Sandu, un aliat al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că dorește să folosească Moldova în războiul său împotriva Ucrainei.

La rândul său, Kremlinul a acuzat Ucraina că plănuiește să organizeze un atac cu steag fals ca pretext pentru invadarea Kievului în Transnistria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.