Mircea Geoană: Republica Moldova ar trebui să se teamă mai puțin de Rusia, care abia se descurcă în Ucraina

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, crede că Republica Moldova ar trebui să se teamă mai puțin de Rusia, care abia se descurcă în Ucraina. Deși Moscova face „presiuni enorme” asupra Chișinăului „pe toate fronturile”, nu există un risc militar la adresa Republicii Moldova în acest moment, spune Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a spus că Moldova ar trebui să se teamă mai puțin de Rusia, pe fondul preocupărilor tot mai mari cu privire la situația de securitate din fosta republică sovietică. Vorbind la postul de televiziune Prima TV, Mircea Geoană a acuzat Rusia că exercită „presiuni enorme” asupra Republicii Moldova „pe toate fronturile”, scrie Newsweek.

„Este un război hibrid la maxim. Nu este un război cald ca în Ucraina, dar este un război hibrid la maxim împotriva Republicii Moldova”, a spus Geoană.

Cu toate acestea, numărul doi în NATO a afirmat că nu crede că există un „risc militar pentru Republica Moldova în acest moment”.
Mai mult decât atât, Moldovei ar trebui să-i fie „mai puțin frică de Rusia, deoarece Rusia abia se poate descurca cu Ucraina”, a spus Geoană.

El a adăugat că Republica Moldova are acum un profil foarte ridicat în Occident.
„Republica Moldova are un profil foarte, foarte ridicat acum, în lumea occidentală, inclusiv la noi, la NATO. Ei sunt parteneri cu NATO de 30 de ani. Noi respectăm faptul că este o ţară neutră. Constituţia Republicii Moldova spune că e o ţară neutră, dar nu e o ţară indiferentă pentru NATO. Şi mai este ceva în plus şi eu lucrez extrem de mult în această direcţie. Republica Moldova este un partener comun al NATO şi al Uniunii Europene. De aceea, mă bucur foarte mult că preşedintele Macron şi liderii europeni au decis să facă summitul, al doilea summit al comunităţii politice Europene la Chişinău, la final de mai, început de iunie”, a precizat secretarul general adjunct al NATO.

Săptămâna trecută, Mircea Geoană a afirmat că Moldova nu va fi „slabă din punct de vedere militar”, în ciuda statutului său neutru, dacă Moscova ar încerca să lanseze un atac împotriva sa.

Tensiunile au crescut între Rusia și Moldova în ultimele săptămâni. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut în februarie că Rusia, cu ajutorul unor indivizi care se dădeau drept protestatari antiguvernamentali, a încercat să-și răstoarne guvernul și să-i împiedice țara să adere la Uniunea Europeană .

Totoată, Sandu, un aliat al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că dorește să folosească Moldova în războiul său împotriva Ucrainei.

La rândul său, Kremlinul a acuzat Ucraina că plănuiește să organizeze un atac cu steag fals ca pretext pentru invadarea Kievului în Transnistria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#geoana #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.