Asigurator cu un acționar din construcții, firmă cu pierderi, a luat licența pentru administrarea pensiilor facultative

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a acordat, pe 15 octombrie 2024, prima licență pentru administrarea fondurilor de pensii facultative companiei „Aragonn Grup” SA. Aceasta devine prima societate autorizată în Republica Moldova pentru administrarea acestor fonduri, marcând un pas important în dezvoltarea sistemului de pensii facultative din țară.

În aprilie 2024, CNPF a emis avizul de constituire pentru „Aragonn Grup” SA, fondată de compania de asigurări „Asterra Grup” SA. Procesul de avizare a inclus aprobarea persoanelor desemnate să gestioneze activitatea noii societăți și eliberarea avizului prealabil pentru ca „Asterra Grup” SA să dobândească o participație de peste 50% din acțiunile „Aragonn Grup” SA.

Următorii pași pentru „Aragonn Grup” includ obținerea avizelor necesare de la CNPF pentru constituirea fondului de pensii, desemnarea unui depozitar al activelor și aprobarea prospectului pentru pensiile facultative.

„Aragonn Grup” va avea posibilitatea de a înființa fonduri de pensii individuale sau ocupaționale, atrăgând participanți prin contracte de societate civilă. Persoanele interesate vor deveni membri ai fondului prin semnarea unui contract de aderare și contribuirea la fond. Conform reglementărilor, un fond de pensii trebuie să aibă minimum 15 participanți pentru a funcționa.

Asterra Grup SA este controlată de Roman Andronic, care deține direct 35,9% din capitalul companiei și alte 14,37% indirect, prin firma Braus Com SRL, la care este asociat cu 41,2%. Braus Com SRL, specializată în comerțul cu materiale de construcții și cu pierderi de 3,3 milioane lei în 2023, deține 34,87% din Asterra Grup. În afară de Andronic, acționarii importanți ai companiei sunt Larisa Ciobu, cu 11,03%, și Dumitru Ciobu, cu 5,97%. Oleg Digori deține 58,8% din Braus Com SRL.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#facultative #acționar #coompanie #pierderi #bani #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.