Asigurator cu un acționar din construcții, firmă cu pierderi, a luat licența pentru administrarea pensiilor facultative

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a acordat, pe 15 octombrie 2024, prima licență pentru administrarea fondurilor de pensii facultative companiei „Aragonn Grup” SA. Aceasta devine prima societate autorizată în Republica Moldova pentru administrarea acestor fonduri, marcând un pas important în dezvoltarea sistemului de pensii facultative din țară.

În aprilie 2024, CNPF a emis avizul de constituire pentru „Aragonn Grup” SA, fondată de compania de asigurări „Asterra Grup” SA. Procesul de avizare a inclus aprobarea persoanelor desemnate să gestioneze activitatea noii societăți și eliberarea avizului prealabil pentru ca „Asterra Grup” SA să dobândească o participație de peste 50% din acțiunile „Aragonn Grup” SA.

Următorii pași pentru „Aragonn Grup” includ obținerea avizelor necesare de la CNPF pentru constituirea fondului de pensii, desemnarea unui depozitar al activelor și aprobarea prospectului pentru pensiile facultative.

„Aragonn Grup” va avea posibilitatea de a înființa fonduri de pensii individuale sau ocupaționale, atrăgând participanți prin contracte de societate civilă. Persoanele interesate vor deveni membri ai fondului prin semnarea unui contract de aderare și contribuirea la fond. Conform reglementărilor, un fond de pensii trebuie să aibă minimum 15 participanți pentru a funcționa.

Asterra Grup SA este controlată de Roman Andronic, care deține direct 35,9% din capitalul companiei și alte 14,37% indirect, prin firma Braus Com SRL, la care este asociat cu 41,2%. Braus Com SRL, specializată în comerțul cu materiale de construcții și cu pierderi de 3,3 milioane lei în 2023, deține 34,87% din Asterra Grup. În afară de Andronic, acționarii importanți ai companiei sunt Larisa Ciobu, cu 11,03%, și Dumitru Ciobu, cu 5,97%. Oleg Digori deține 58,8% din Braus Com SRL.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#facultative #acționar #coompanie #pierderi #bani #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.