Asigurator cu un acționar din construcții, firmă cu pierderi, a luat licența pentru administrarea pensiilor facultative

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a acordat, pe 15 octombrie 2024, prima licență pentru administrarea fondurilor de pensii facultative companiei „Aragonn Grup” SA. Aceasta devine prima societate autorizată în Republica Moldova pentru administrarea acestor fonduri, marcând un pas important în dezvoltarea sistemului de pensii facultative din țară.

În aprilie 2024, CNPF a emis avizul de constituire pentru „Aragonn Grup” SA, fondată de compania de asigurări „Asterra Grup” SA. Procesul de avizare a inclus aprobarea persoanelor desemnate să gestioneze activitatea noii societăți și eliberarea avizului prealabil pentru ca „Asterra Grup” SA să dobândească o participație de peste 50% din acțiunile „Aragonn Grup” SA.

Următorii pași pentru „Aragonn Grup” includ obținerea avizelor necesare de la CNPF pentru constituirea fondului de pensii, desemnarea unui depozitar al activelor și aprobarea prospectului pentru pensiile facultative.

„Aragonn Grup” va avea posibilitatea de a înființa fonduri de pensii individuale sau ocupaționale, atrăgând participanți prin contracte de societate civilă. Persoanele interesate vor deveni membri ai fondului prin semnarea unui contract de aderare și contribuirea la fond. Conform reglementărilor, un fond de pensii trebuie să aibă minimum 15 participanți pentru a funcționa.

Asterra Grup SA este controlată de Roman Andronic, care deține direct 35,9% din capitalul companiei și alte 14,37% indirect, prin firma Braus Com SRL, la care este asociat cu 41,2%. Braus Com SRL, specializată în comerțul cu materiale de construcții și cu pierderi de 3,3 milioane lei în 2023, deține 34,87% din Asterra Grup. În afară de Andronic, acționarii importanți ai companiei sunt Larisa Ciobu, cu 11,03%, și Dumitru Ciobu, cu 5,97%. Oleg Digori deține 58,8% din Braus Com SRL.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#facultative #acționar #coompanie #pierderi #bani #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reabilitarea segmentului de cale ferată de la Văleni este o prioritate strategică pentru anul 2026, iar nefuncționalitatea acestuia generează pierderi lunare de aproximativ 10 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea într-un video postat pe pagina ministerului pe care îl conduce.

Potrivit ministrului, lucrările de consolidare sunt complexe și presupun construirea și turnarea a aproximativ 900 de piloni, cu adâncimi mari, având lungimi cuprinse între 25 și 32 de metri, necesari pentru stabilitatea terasamentului. Până la venirea înghețurilor, în anul 2025, au fost executați circa 614 piloni, restul urmând să fie finalizați după reluarea lucrărilor, în condiții meteorologice favorabile.

„Trebuie să ținem cont în mod obligatoriu de condițiile meteo și să respectăm toate cerințele tehnologice. Produsul final trebuie să fie un terasament pe care să poată circula trenuri mai grele, cu un alt tonaj, la un nivel maxim de durabilitate față de cel proiectat inițial”, a subliniat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că în 2026 tronsonul va fi finalizat și dat în exploatare, ceea ce va permite reluarea circulației feroviare pe acest segment esențial. Potrivit estimărilor economiștilor de la CFM, pierderile de aproximativ 10 milioane de lei lunar afectează nu doar compania feroviară, ci și agenții economici, întrucât tronsonul de la Văleni este unul de legătură pentru întreaga rețea feroviară a Republicii Moldova.

„Sunt bani de care au nevoie căile ferate, dar și mediul de afaceri. Este un segment care conectează practic toată rețeaua feroviară a țării. Finalizarea acestui proiect va aduce un nou flux de venituri pentru CFM”, a mai declarat ministrul Infrastructurii.

Lucrările la tronsonul feroviar de la Văleni au început în 2025, iar autoritățile estimează că finalizarea acestora în 2026.

Un segment de 300 m de cale ferată de la Văleni a fost inundat în anul 2022, iar autoritățile au promis că în curând va fi deschis circulației feroviare, în condițiile în care va fi deschis și podul de la Cantemir la Fălciu pentru transportul de marfă în și dinspre România.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, când guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.