Asociațiile de profil: Legea drepturilor de autor, împotriva autorilor. AGEPI se face că plouă: E conform rigorilor

Proiectul de lege care vizează armonizarea legislației din domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe la reglementările acquis-ului comunitar european este făcut prin fals și este împotriva autorilor. O spun reprezentanții Asociației Naționale „Copyright” și ai Asociației Naționale a Producătorilor de Fonograme și Interpreți (ANPFI). Potrivit lor, prevederile Directivelor Uniunii Europene au fost copiate fără a se ține cont de prevederile existente ale legislației naționale și de realitățile Republicii Moldova, în lipsa unei expertize specializate din partea organizațiilor internaționale din domeniu. Ulterior, într-o conferință de presă Eugeniu Rusu, directorul AGEPI, Eugeniu Rusu a respins acuzațiile celor două asociații și a spus că proiectul este în beneficiul titularilor producțiilor de autor.

Într-o conferință de presă la IPN, Eugeniu Turuta, membru al Asociației pentru Drepturile la Reproducerea Operelor (ADERO), a declarat că proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe exclude integral orice protecție în Republica Moldova a operelor autorii cărora nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova sau nu au domiciliul în Republica Moldova. „Adică, de fapt noi vrem să ne integrăm în Uniunea Europeană pe de o parte, iar pe de altă parte nu protejăm în Republica Moldova nicio operă a unui cetățean fie al Uniunii Europene, fie al Statelor Unite sau al oricărei alte țări care a semnat Convenția de la Berna, semnată și de Republica Moldova, și care îi garantează protecția”, a notat Eugeniu Turuta.

Potrivit lui, proiectul exclude dreptul autorului sau al titularului de a efectua valorificarea (utilizarea) propriei opere, ceea ce, de fapt, este echivalent cu încălcarea articolului 1 din Protocolul adițional CEDO. De asemenea, limitează drepturile autorilor sau ale altor categorii de titulari prin înlocuirea în textul legii a termenului de „valorificare” cu „utilizare”. Exclude drepturile autorilor și altor categorii de titulari de a solicita recunoașterea drepturilor și recunoașterea încălcării drepturilor sale. Adică, autorii nu vor putea să-și apere drepturile în instanțele de judecată. La fel, proiectul obligă titularul de drepturi de a demonstra „locul” aflării conținutului operei sale în cazul partajării de conținut de către furnizorii de servicii online, fapt imposibil de realizat în practică etc.

Octavian Coteț, membrul Adunării Delegațiilor AN „Copyright”, a menționat că actuala lege prevede niște tarife minime convenite și de cei care produc, și de cei care consumă. „Mecanismul acesta lucrează. Stabil primim aceste remunerații, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. Noi refuzam pur și simplu să le primim fiindcă procedura era atât de umilitoare, noi nu înțelegeam ce se întâmplă. Acum cel puțin aceasta lucrează, noi ne adunăm, se dau dări de seamă. Dar noua lege scoate aceste tarife minime. Ea ne obligă să ajungem într-o relație de târg cu consumatorul, când trebuie să ajungem la un numitor comun pentru stabilirea acestor remunerații”, afirmă Octavian Coteț.

Interpretul Alexandru Lozanciuc, membrul Adunării Delegațiilor AN „Copyright”, a declarat că în ceea ce ține de drepturile de autor este dificil sa le aperi. Un jurist a făcut o dată o tentativă și, după două luni, a constatat că cel puțin trei state nu au acorduri cu Republica Moldova, iar încercarea de a face dreptate a fost zădarnică. Unica experiență reușită a fost în România, unde a fost remunerat pentru drepturile de autor.

După conferința de presă de la IPN reprezentanții celor două asociații au venit la AGEPI pentru a participa la conferința de presă organizată de instituție, însă nu au fost lăsați. Motivul invocat de paza instituției e că au fost invitați la conferință.

La eveniment Eugeniu Rusu a respins acuzațiile care i se aduc cu privire la noua lege. „Noi am luat în considerare toate propunerile asociațiilor de gestiune colectivă. Organizațiile de gestiune colectivă au înaintat un alt proiect de lege, ceea ce nu este potrivit legii. Vii cu propuneri, la lege, dar nu cu un alt proiect. Ei sunt nemulțumiți că am redus comisionul la 30%”, a punctat Rusu.

#drepturi de autor #conferinta #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat în 2025 cea mai severă contracție din ultimii 15 ani și a atins un minim istoric al numărului de tranzacții. Declarațiile au fost făcute de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, vineri, 30 ianuarie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, în 2025 au fost realizate 31.200 de tranzacții imobiliare, comparativ cu 45.200 în 2024, acesta fiind cel mai redus nivel înregistrat din 2011 încoace. Este una dintre puținele situații din ultimii ani în care piața a coborât sub pragul de 40.000 de tranzacții, alături de anul 2023.

Cel mai afectat segment al pieței rămâne cel al apartamentelor, în special din Chișinău. Numărul tranzacțiilor cu apartamente în capitală a scăzut de la 23.700 în 2024 la 14.000 în 2025, marcând cea mai mică rată din ultimii 15–20 de ani. La nivel național, tranzacțiile cu apartamente au coborât la 20.600, față de peste 52.500 în 2019.

Structura tranzacțiilor din 2025 arată astfel: apartamente în municipiul Chișinău – 14.000 (45%), case individuale în restul țării – 8.500 (27%), apartamente în restul țării – 6.600 (21%),
și case individuale în municipiul Chișinău – 2.000 (7%).

„În timp ce tranzacțiile cu case individuale au înregistrat variații mai reduse, apartamentele sunt principalul factor al declinului pieței”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Dacă anterior majoritatea tranzacțiilor aveau loc în Chișinău, anul 2025 marchează o aproape egalizare între capitală și restul țării. Comparativ cu 2019, când în Chișinău se realizau aproape 40.000 de tranzacții, în 2025 numărul acestora a scăzut la 16.500, față de 14.700 în restul țării. În același timp, suburbiile Chișinăului devin tot mai active, pe fondul îngustării pieței din capitală.

În 2025, cele mai multe tranzacții cu apartamente s-au înregistrat în: Chișinău – 59,2%, Bălți – 9,6%, suburbiile Chișinăului – 8,7%, Ungheni – 2,2%, Orhei – 2% și restul raioanelor – sub 2%.

„Numărul redus de tranzacții generează incertitudini în privința evoluției prețurilor, care contribuie în același timp la menținerea unor valori ridicate pe piața imobiliară”, a subliniat expertul.

Un fenomen distinct al anului 2025 este creșterea accentuată a tranzacțiilor realizate prin ipotecă, concomitent cu scăderea drastică a achizițiilor din surse proprii. Dacă în 2024 au fost 16.100 de tranzacții realizate integral cu bani disponibili, în 2025 numărul acestora a coborât la 6.300. În schimb, tranzacțiile prin ipotecă au crescut la 7.100, apropiindu-se de maximul istoric din 2019.

Ponderea apartamentelor cumpărate prin ipotecă a ajuns la 61,1% în 2025, față de 30,9% în 2024 și sub 20% în anii anteriori. Totodată, numărul creditelor ipotecare contractate de la bănci a atins un nou record – 8.300 în 2025, cu o medie de cel puțin 2.000 de credite acordate trimestrial. Astfel, ponderea creditelor ipotecare în totalul tranzacțiilor imobiliare a crescut la 29,9%, comparativ cu 18,6% în 2024.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, anul 2025 confirmă prăbușirea pieței imobiliare tradiționale, în special în Chișinău, și o dependență tot mai mare de creditarea ipotecară. Deși volumul tranzacțiilor este redus, cererea de locuințe rămâne ridicată, ceea ce menține presiuni asupra prețurilor și accentuează incertitudinile pentru perioada următoare.