Asociațiile de profil: Legea drepturilor de autor, împotriva autorilor. AGEPI se face că plouă: E conform rigorilor

29 Iun. 2022, 17:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iun. 2022, 17:46 // Actual //  bani.md

Proiectul de lege care vizează armonizarea legislației din domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe la reglementările acquis-ului comunitar european este făcut prin fals și este împotriva autorilor. O spun reprezentanții Asociației Naționale „Copyright” și ai Asociației Naționale a Producătorilor de Fonograme și Interpreți (ANPFI). Potrivit lor, prevederile Directivelor Uniunii Europene au fost copiate fără a se ține cont de prevederile existente ale legislației naționale și de realitățile Republicii Moldova, în lipsa unei expertize specializate din partea organizațiilor internaționale din domeniu. Ulterior, într-o conferință de presă Eugeniu Rusu, directorul AGEPI, Eugeniu Rusu a respins acuzațiile celor două asociații și a spus că proiectul este în beneficiul titularilor producțiilor de autor.

Într-o conferință de presă la IPN, Eugeniu Turuta, membru al Asociației pentru Drepturile la Reproducerea Operelor (ADERO), a declarat că proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe exclude integral orice protecție în Republica Moldova a operelor autorii cărora nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova sau nu au domiciliul în Republica Moldova. „Adică, de fapt noi vrem să ne integrăm în Uniunea Europeană pe de o parte, iar pe de altă parte nu protejăm în Republica Moldova nicio operă a unui cetățean fie al Uniunii Europene, fie al Statelor Unite sau al oricărei alte țări care a semnat Convenția de la Berna, semnată și de Republica Moldova, și care îi garantează protecția”, a notat Eugeniu Turuta.

Potrivit lui, proiectul exclude dreptul autorului sau al titularului de a efectua valorificarea (utilizarea) propriei opere, ceea ce, de fapt, este echivalent cu încălcarea articolului 1 din Protocolul adițional CEDO. De asemenea, limitează drepturile autorilor sau ale altor categorii de titulari prin înlocuirea în textul legii a termenului de „valorificare” cu „utilizare”. Exclude drepturile autorilor și altor categorii de titulari de a solicita recunoașterea drepturilor și recunoașterea încălcării drepturilor sale. Adică, autorii nu vor putea să-și apere drepturile în instanțele de judecată. La fel, proiectul obligă titularul de drepturi de a demonstra „locul” aflării conținutului operei sale în cazul partajării de conținut de către furnizorii de servicii online, fapt imposibil de realizat în practică etc.

Octavian Coteț, membrul Adunării Delegațiilor AN „Copyright”, a menționat că actuala lege prevede niște tarife minime  convenite și de cei care produc, și de cei care consumă. „Mecanismul acesta lucrează. Stabil primim aceste remunerații, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. Noi refuzam pur și simplu să le primim fiindcă procedura era atât de umilitoare, noi nu înțelegeam ce se întâmplă. Acum cel puțin aceasta lucrează, noi ne adunăm, se dau dări de seamă. Dar noua lege scoate aceste tarife minime. Ea ne obligă să ajungem într-o relație de târg cu consumatorul, când trebuie să ajungem la un numitor comun pentru stabilirea acestor remunerații”, afirmă Octavian Coteț.

Interpretul Alexandru Lozanciuc, membrul Adunării Delegațiilor AN „Copyright”, a declarat că în ceea ce ține de drepturile de autor este dificil sa le aperi. Un jurist a făcut o dată o tentativă și, după două luni, a constatat că cel puțin trei state nu au acorduri cu Republica Moldova, iar încercarea de a face dreptate a fost zădarnică. Unica experiență reușită a fost în România, unde a fost remunerat pentru drepturile de autor.

După conferința de presă de la IPN reprezentanții celor două asociații au venit la AGEPI pentru a participa la conferința de presă organizată de instituție, însă nu au fost lăsați. Motivul invocat de paza instituției e că au fost invitați la conferință.

La eveniment Eugeniu Rusu a respins acuzațiile care i se aduc cu privire la noua lege. „Noi am luat în considerare toate propunerile asociațiilor de gestiune colectivă. Organizațiile de gestiune colectivă au înaintat un alt proiect de lege, ceea ce nu este potrivit legii. Vii cu propuneri, la lege, dar nu cu un alt proiect. Ei sunt nemulțumiți că am redus comisionul la 30%”, a punctat Rusu.

 

Realitatea Live

17 Dec. 2025, 15:47
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Dec. 2025, 15:47 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul Monetar Internațional lansează un avertisment dur pentru Republica Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația șefei misiunii FMI, Alina Iancu și experții constată o revenire timidă a economiei, dar scot la iveală o serie de dezechilibre. Este vorba de un deficit extern mare, finanțe publice sub presiune, reforme anticorupție blocate și riscuri în creștere pentru stabilitatea macroeconomică.

Potrivit FMI, creșterea economică din 2025, estimată la 2,7%, este alimentată aproape exclusiv de consum și importuri, nu de competitivitate. Deficitul de cont curent a urcat la circa 20% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează direct că acest lucru indică o pierdere de competitivitate a economiei moldovenești.

În paralel, finanțele publice intră într-o zonă de risc. Deficitul bugetar crește de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și este prognozat să ajungă la 5,2% din PIB în 2026, pe fondul cheltuielilor curente ridicate, salariilor majorate și sprijinului social acordat fără o țintire clară. FMI subliniază că investițiile capitale au fost subexecutate, iar statul cheltuiește mai mult pe consum decât pe dezvoltare.

Experții FMI transmit un mesaj tranșant: Moldova va fi nevoită să strângă șurubul fiscal. Țara colectează prea puține venituri raportat la economii similare, iar sistemul fiscal este descris ca fiind „complex și distorsionant”. FMI cere eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, considerate ineficiente, și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, este pusă pe masă revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnal clar că presiunea fiscală va crește.

În domeniul energetic, FMI susține explicit eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică, precum și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât ajutorul să fie acordat doar celor mai vulnerabili. Mesajul este clar: sprijinul generalizat nu mai este sustenabil.

Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxare suplimentară a politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de BNM. Creșterea inflației de bază și relansarea economiei pot reaprinde presiunile inflaționiste. În același timp, cerințele ridicate de rezerve obligatorii frânează creditarea eficientă, iar normalizarea trebuie făcută cu maximă prudență.

Un alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată că prețurile locuințelor au crescut cu 24% într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri stricte pentru prevenirea unei supraîncălziri. Programul „Prima Casă” este vizat direct, FMI cerând alinierea lui la reguli mai dure de evaluare a debitorilor.

Cel mai sensibil capitol rămâne însă anticorupția. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția-cheie în lupta anticorupție funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progres serios” și măsuri concrete, nu declarații.

În concluzie, deși Moldova evită pentru moment o criză majoră, FMI transmite un mesaj dur: economia rămâne vulnerabilă, reformele bat pasul pe loc, iar fără decizii politice ferme — inclusiv taxe mai mari, tăieri de compensații și reforme reale în justiție — stabilitatea pe termen mediu este pusă sub semnul întrebării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII