Asociațiile de profil: Legea drepturilor de autor, împotriva autorilor. AGEPI se face că plouă: E conform rigorilor

29 Iun. 2022, 17:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iun. 2022, 17:46 // Actual //  bani.md

Proiectul de lege care vizează armonizarea legislației din domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe la reglementările acquis-ului comunitar european este făcut prin fals și este împotriva autorilor. O spun reprezentanții Asociației Naționale „Copyright” și ai Asociației Naționale a Producătorilor de Fonograme și Interpreți (ANPFI). Potrivit lor, prevederile Directivelor Uniunii Europene au fost copiate fără a se ține cont de prevederile existente ale legislației naționale și de realitățile Republicii Moldova, în lipsa unei expertize specializate din partea organizațiilor internaționale din domeniu. Ulterior, într-o conferință de presă Eugeniu Rusu, directorul AGEPI, Eugeniu Rusu a respins acuzațiile celor două asociații și a spus că proiectul este în beneficiul titularilor producțiilor de autor.

Într-o conferință de presă la IPN, Eugeniu Turuta, membru al Asociației pentru Drepturile la Reproducerea Operelor (ADERO), a declarat că proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe exclude integral orice protecție în Republica Moldova a operelor autorii cărora nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova sau nu au domiciliul în Republica Moldova. „Adică, de fapt noi vrem să ne integrăm în Uniunea Europeană pe de o parte, iar pe de altă parte nu protejăm în Republica Moldova nicio operă a unui cetățean fie al Uniunii Europene, fie al Statelor Unite sau al oricărei alte țări care a semnat Convenția de la Berna, semnată și de Republica Moldova, și care îi garantează protecția”, a notat Eugeniu Turuta.

Potrivit lui, proiectul exclude dreptul autorului sau al titularului de a efectua valorificarea (utilizarea) propriei opere, ceea ce, de fapt, este echivalent cu încălcarea articolului 1 din Protocolul adițional CEDO. De asemenea, limitează drepturile autorilor sau ale altor categorii de titulari prin înlocuirea în textul legii a termenului de „valorificare” cu „utilizare”. Exclude drepturile autorilor și altor categorii de titulari de a solicita recunoașterea drepturilor și recunoașterea încălcării drepturilor sale. Adică, autorii nu vor putea să-și apere drepturile în instanțele de judecată. La fel, proiectul obligă titularul de drepturi de a demonstra „locul” aflării conținutului operei sale în cazul partajării de conținut de către furnizorii de servicii online, fapt imposibil de realizat în practică etc.

Octavian Coteț, membrul Adunării Delegațiilor AN „Copyright”, a menționat că actuala lege prevede niște tarife minime  convenite și de cei care produc, și de cei care consumă. „Mecanismul acesta lucrează. Stabil primim aceste remunerații, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. Noi refuzam pur și simplu să le primim fiindcă procedura era atât de umilitoare, noi nu înțelegeam ce se întâmplă. Acum cel puțin aceasta lucrează, noi ne adunăm, se dau dări de seamă. Dar noua lege scoate aceste tarife minime. Ea ne obligă să ajungem într-o relație de târg cu consumatorul, când trebuie să ajungem la un numitor comun pentru stabilirea acestor remunerații”, afirmă Octavian Coteț.

Interpretul Alexandru Lozanciuc, membrul Adunării Delegațiilor AN „Copyright”, a declarat că în ceea ce ține de drepturile de autor este dificil sa le aperi. Un jurist a făcut o dată o tentativă și, după două luni, a constatat că cel puțin trei state nu au acorduri cu Republica Moldova, iar încercarea de a face dreptate a fost zădarnică. Unica experiență reușită a fost în România, unde a fost remunerat pentru drepturile de autor.

După conferința de presă de la IPN reprezentanții celor două asociații au venit la AGEPI pentru a participa la conferința de presă organizată de instituție, însă nu au fost lăsați. Motivul invocat de paza instituției e că au fost invitați la conferință.

La eveniment Eugeniu Rusu a respins acuzațiile care i se aduc cu privire la noua lege. „Noi am luat în considerare toate propunerile asociațiilor de gestiune colectivă. Organizațiile de gestiune colectivă au înaintat un alt proiect de lege, ceea ce nu este potrivit legii. Vii cu propuneri, la lege, dar nu cu un alt proiect. Ei sunt nemulțumiți că am redus comisionul la 30%”, a punctat Rusu.

 

Realitatea Live

04 Dec. 2025, 17:12
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
04 Dec. 2025, 17:12 // Slider //  Grîu Tatiana

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII