Asociațiile de profil: Legea drepturilor de autor, împotriva autorilor. AGEPI se face că plouă: E conform rigorilor

29 Iun. 2022, 17:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iun. 2022, 17:46 // Actual //  bani.md

Proiectul de lege care vizează armonizarea legislației din domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe la reglementările acquis-ului comunitar european este făcut prin fals și este împotriva autorilor. O spun reprezentanții Asociației Naționale „Copyright” și ai Asociației Naționale a Producătorilor de Fonograme și Interpreți (ANPFI). Potrivit lor, prevederile Directivelor Uniunii Europene au fost copiate fără a se ține cont de prevederile existente ale legislației naționale și de realitățile Republicii Moldova, în lipsa unei expertize specializate din partea organizațiilor internaționale din domeniu. Ulterior, într-o conferință de presă Eugeniu Rusu, directorul AGEPI, Eugeniu Rusu a respins acuzațiile celor două asociații și a spus că proiectul este în beneficiul titularilor producțiilor de autor.

Într-o conferință de presă la IPN, Eugeniu Turuta, membru al Asociației pentru Drepturile la Reproducerea Operelor (ADERO), a declarat că proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe exclude integral orice protecție în Republica Moldova a operelor autorii cărora nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova sau nu au domiciliul în Republica Moldova. „Adică, de fapt noi vrem să ne integrăm în Uniunea Europeană pe de o parte, iar pe de altă parte nu protejăm în Republica Moldova nicio operă a unui cetățean fie al Uniunii Europene, fie al Statelor Unite sau al oricărei alte țări care a semnat Convenția de la Berna, semnată și de Republica Moldova, și care îi garantează protecția”, a notat Eugeniu Turuta.

Potrivit lui, proiectul exclude dreptul autorului sau al titularului de a efectua valorificarea (utilizarea) propriei opere, ceea ce, de fapt, este echivalent cu încălcarea articolului 1 din Protocolul adițional CEDO. De asemenea, limitează drepturile autorilor sau ale altor categorii de titulari prin înlocuirea în textul legii a termenului de „valorificare” cu „utilizare”. Exclude drepturile autorilor și altor categorii de titulari de a solicita recunoașterea drepturilor și recunoașterea încălcării drepturilor sale. Adică, autorii nu vor putea să-și apere drepturile în instanțele de judecată. La fel, proiectul obligă titularul de drepturi de a demonstra „locul” aflării conținutului operei sale în cazul partajării de conținut de către furnizorii de servicii online, fapt imposibil de realizat în practică etc.

Octavian Coteț, membrul Adunării Delegațiilor AN „Copyright”, a menționat că actuala lege prevede niște tarife minime  convenite și de cei care produc, și de cei care consumă. „Mecanismul acesta lucrează. Stabil primim aceste remunerații, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. Noi refuzam pur și simplu să le primim fiindcă procedura era atât de umilitoare, noi nu înțelegeam ce se întâmplă. Acum cel puțin aceasta lucrează, noi ne adunăm, se dau dări de seamă. Dar noua lege scoate aceste tarife minime. Ea ne obligă să ajungem într-o relație de târg cu consumatorul, când trebuie să ajungem la un numitor comun pentru stabilirea acestor remunerații”, afirmă Octavian Coteț.

Interpretul Alexandru Lozanciuc, membrul Adunării Delegațiilor AN „Copyright”, a declarat că în ceea ce ține de drepturile de autor este dificil sa le aperi. Un jurist a făcut o dată o tentativă și, după două luni, a constatat că cel puțin trei state nu au acorduri cu Republica Moldova, iar încercarea de a face dreptate a fost zădarnică. Unica experiență reușită a fost în România, unde a fost remunerat pentru drepturile de autor.

După conferința de presă de la IPN reprezentanții celor două asociații au venit la AGEPI pentru a participa la conferința de presă organizată de instituție, însă nu au fost lăsați. Motivul invocat de paza instituției e că au fost invitați la conferință.

La eveniment Eugeniu Rusu a respins acuzațiile care i se aduc cu privire la noua lege. „Noi am luat în considerare toate propunerile asociațiilor de gestiune colectivă. Organizațiile de gestiune colectivă au înaintat un alt proiect de lege, ceea ce nu este potrivit legii. Vii cu propuneri, la lege, dar nu cu un alt proiect. Ei sunt nemulțumiți că am redus comisionul la 30%”, a punctat Rusu.

 

Realitatea Live

13 Dec. 2025, 10:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Dec. 2025, 10:19 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII