Au construit o fermă ca în Europa. Cum a reușit familia Balmuș din Cahul să lanseze o afacere la ei în localitate

În satul Văleni din raionul Cahul, o familie a deschis o fermă, care vă va duce cu gândul la filmele europene despre fermieri. Mica afacere a fost lansată de familia Balmuș. La această fermă, familia crește vaci, capre și produce diverse produse lactate: iaurt, cașcaval, plăcinte, etc. Fermierii nu au angajați, toată munca este îndeplinită de membrii familiei, cel mai implicat fiind tatăl, scrie agrofarm.md.

Familia Balmuș și-a început afacerea modest, au cumpărat patru vaci și câteva capre. Nu le place să facă lucrurile cu jumătățile de măsură, așa că și-au propus să ridice un grajd dotat pentru animalele lor. Au aflat despre concursul organizat de GAL-ul „Lunca Prutului de Jos”, au depus cerere de participare, au câștigat și au primit finanțarea pentru realizarea obiectivului.

Pentru a construi acest grajd deosebit, antreprenorii spun că s-au inspirat de la fermele moderne europene. Construcția gradjului a durat în jur de două luni, iar pentru aceasta au avut nevoie în jur de 60 de mii de lei, dar nu au achitat pentru muncă pentru că au efectuat toate lucrările individuale.

Inițial ne-am uitat la fermele moderne cum funcționează. Bine, în fermele moderne, teritoriul este mai mare. Hrana se dă mecanizat, dar la noi nu se va da mecanizat. În general spațiile, modul cum îi aranjat, este preluat din fermele mari, europene. Acum sperăm că o să ne extindem și că vom ajunge la așa nivel. (Intervine mama) La început noi nu aveam acest grajd, puneam mâncarea în iesle și o dădeau pe jos, o călcau în picioare. Atunci ne-am gândit cum să facem ca să fie și pentru ele bine. Și hrana să nu o murdărească. Să fie curat, să aibă și căldură. Vedeți că am pus jos aici lemn să nu stea pe ciment. Ne-am străduit să facem în așa fel, încât să fie condiții atât pentru noi, cât și pentru ele.

Banii pentru deschiderea afacerii au fost adunați de soț, Adrian Balmuș, care a lucrat în străinătate. Anterior, au fost implicați în activități agricole, au avut sere, dar au renunțat pentru că nu era foarte avantajos.

În această afacere este implicată și sora lui Adrian, Ana, care s-a specializat în gastronomie. Ea verifică sau inventează rețete din lactate: iaurt, cașcaval, chefir, plăcintă cu brânză și multe alte bunătăți dulci sau sărate.

Din producția obținută se fac brânzeturi, smântână, care ulterior este procurată de săteni sau se vinde la Galați.

„Din martie 2020, de când s-a început pandemia și până am făcut actele noi, n-am putut merge în colo. Abia la Crăciun am început să mergem. Trebuie să ai un act confirmativ că ești angajat acolo sau să ai contract. Noi, dacă am deschis gospodăria țărănească și soțul are buletin românesc, deja avem posibilitatea să circulăm.”

Famailia a aplicat la programul GAL și au obținut suma de 71.250 lei, dar costul total s-a ridicat la 142 de mii de lei. Acești bani i-au folosit pentru echipament.

Am procurat materiale de construcții, în jur de 60 de mii de lei, apăratul de muls, frigider de capacitate mare pentru stocarea lactatelor, incubator pentru păsări, un boiler – acesta ne va oferi posibilitatea să dăm apă caldă la animale.

Dacă va fi posibil, familia va dezvolta și partea turistică, întrucât localitatea are un astfel de potențial.

Antreprenorii spun că e posibil și în Republica Moldova de făcut ceva, doar dacă este voință și dorință de muncă.

#ferma #antreprenori #afacere #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.