Audit CCRM: 14 milioane de lei, irosite de APP pe consilii inutile care au fost create în 24 de societăți

Agenția Proprietății Publice (APP) a creat consilii în 24 de societăți pe acțiuni cu mai puțin de 50 de acționari, atribuțiile cărora ar fi putut fi exercitate de adunarea generală a acționarilor. Aceste decizii au generat cheltuieli suplimentare de circa 14 milioane lei pentru indemnizațiile membrilor. Concluziile se conțin în raportul de audit al Curții de Conturi a Republicii Moldova „Asigură statul, prin intermediul persoanelor desemnate, o administrare performantă a întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital majoritar de stat, în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă?”.

Potrivit documentului, structura consiliilor nu este întotdeauna bazată pe criterii clare.

”Conform cadrului normativ în societățile comerciale cu capital de stat majoritar, consiliul trebuie să fie constituit din minim 5 persoane, iar la întreprinderile de stat din minim 3 membri, incluzând obligatoriu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și Agenției Proprietății Publice. Astfel, în 74 de entități auditate, 360 de funcții sunt concentrate la nivelul consiliilor, din totalul de 510 funcții, iar în 35 de cazuri s-a constatat depășirea numărului minim de membri, ceea ce a determinat cheltuieli suplimentare de aproximativ 5,5 milioane lei anual”, precizează CCRM.

Auditul mai subliniază că unii funcționari publici dețin simultan mai multe calități – ca reprezentant al statului, membru al consiliilor sau al comisiilor de cenzori și audit – ceea ce poate afecta calitatea exercitării atribuțiilor principale și eficiența administrării entităților economice cu capital de stat.

CCRM constată că actualul cadru normativ este fragmentat, lipsesc strategii uniforme de reorganizare și modele operaționale pentru o guvernanță performantă, iar procesul de triere a entităților economice cu capital de stat utilizează criterii insuficiente.

În concluzie, instituția menționează că, deși au fost obținute unele rezultate pozitive, actualul model de guvernanță nu garantează încă o performanță durabilă și eficientă a entităților economice cu capital de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#societati pe actiuni #APP #audit #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Crima de la Măgdăcești readuce în prim-plan sistemul de monitorizare electronică al statului. Bărbatul care și-a împușcat mortal soția, deși avea interdicție să se apropie de ea, purta o brățară electronică ce nu mai transmitea semnal înainte de atac, iar ulterior dispozitivul a dispărut. În acest context, BANI.MD a constatat că Inspectoratul Național de Probațiune continuă să cumpere echipamente de monitorizare de la aceeași companie care a câștigat contractele și în anii precedenți și care a fost vizată de suspiciuni privind modul de desfășurare a achizițiilor.

FCP „Infoexpres” SRL, controlată de Ivan Țîpișev compania care a câștigat în perioada 2019–2021 mai multe achiziții pentru echipamentele de monitorizare electronică utilizate de Inspectoratul Național de Probațiune, a obținut și în 2026 un nou contract pentru furnizarea unor asemenea dispozitive în sumă de 1,6 milioane de lei. Ultimele date relevă o cifră de afaceri peste 2 milioane de lei și un profit de 13 mii de lei.

Potrivit informațiilor publicate pe e-licitație.md, pe 10 iulie 2026 Inspectoratul Național de Probațiune a atribuit din nou un contract companiei Infoexpres. Firma a fost singurul ofertant și urma să livreze 200 de dispozitive de monitorizare electronică, valoarea achiziției fiind de aproximativ 1,61 milioane de lei fără TVA.

Astfel, statul a continuat să lucreze cu același furnizor care a câștigat și procedurile organizate în perioada 2019–2021.

Achizițiile respective au ajuns în 2023 în atenția Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER). Organizația susținea că, în cinci proceduri analizate, contractele au fost atribuite aceluiași operator economic, iar condițiile tehnice ar fi limitat participarea altor companii.

AGER a mai semnalat că unele dintre cerințele de calitate elaborate anterior cu sprijinul experților Consiliului Europei nu s-ar mai fi regăsit în documentația finală a achizițiilor. Organizația ridica inclusiv întrebări privind certificarea și conformitatea echipamentelor furnizate.

În urma acestor acuzații, Ministerul Justiției anunța că va sesiza organele de drept și că va solicita evaluarea sistemului de monitorizare electronică de către experți internaționali.

Cu toate acestea, Infoexpres a continuat să obțină contracte de la Inspectoratul Național de Probațiune. Potrivit informațiilor făcute publice, din 2019 compania ar fi primit șase contracte pentru sisteme și echipamente de monitorizare electronică, în valoare totală de aproximativ 6,2 milioane de lei. În ultimii ani, firma a primit și contracte pentru reparația și întreținerea dispozitivelor.

Documentațiile privind mentenanța indicau intervenții inclusiv asupra bateriilor, plăcilor electronice, modulelor GPS, GSM și componentelor de comunicație, elemente esențiale pentru transmiterea poziției persoanelor monitorizate.

În contextul crimei de la Măgdăcești, una dintre întrebările esențiale este acum ce model de dispozitiv purta agresorul, din ce lot provenea și dacă acesta fusese furnizat sau reparat anterior de Infoexpres.

Deocamdată, autoritățile nu au confirmat public că brățara concretă utilizată în cazul de la Măgdăcești provenea de la Infoexpres. Cert este însă că sistemul de monitorizare electronică al statului a fost alimentat în mod repetat cu echipamente furnizate de aceeași companie, inclusiv printr-un nou contract atribuit în vara anului 2026.