Audit la MAI: Curtea de Conturi a găsit nereguli de peste 400 de milioane de lei în evidența activelor

Subevaluări de aproape 50 de milioane de lei, uzură raportată în exces de peste 95 de milioane de lei, instalații de transmisie contabilizate incorect cu o diferență de 260 de milioane de lei și investiții finale în valoare de 57,6 milioane de lei raportate eronat ca lucrări neterminate – acestea sunt principalele nereguli descoperite de Curtea de Conturi în auditul financiar dedicat Ministerului Afacerilor Interne (MAI) pentru anul 2024. Raportul a fost examinat astăzi în cadrul ședinței Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

Auditorii au emis o opinie cu rezerve, argumentată prin multiple neconformități privind modul în care MAI a înregistrat și raportat valoarea activelor sale. Printre problemele majore se numără erorile din procesul de reevaluare a mijloacelor fixe, care au dus la subevaluarea unor bunuri imobile și a veniturilor cu circa 50 de milioane de lei. Totodată, neincluderea corecțiilor privind durata de utilizare a unor active a condus la o supraevaluare a uzurii cu peste 95 de milioane de lei, afectând semnificativ rezultatele financiare prezentate.

O altă deficiență majoră vizează infrastructura de comunicații. Instalațiile de transmisie, care constituie obiecte unice din punct de vedere tehnic, au fost contabilizate pe bucăți, ceea ce a dus la o subevaluare de aproximativ 260 de milioane de lei a acestui cont. Pe lângă acestea, investiții capitale deja finalizate în valoare totală de 57,6 milioane de lei nu au fost transferate în categoria mijloacelor fixe și au rămas raportate greșit ca lucrări în curs de execuție.

Raportul mai evidențiază și întârzieri semnificative în procesul de preluare a patrimoniului Serviciului 112, care a trecut oficial în subordinea MAI la 1 ianuarie 2024. Deși a fost elaborat proiectul actului de predare-primire, transferul nu a fost finalizat: inventarierea bunurilor nu a fost dusă la capăt, unele elemente patrimoniale nu au fost clar definite, iar componente importante ale activelor nu au fost incluse corect în documente.

Curtea de Conturi a formulat un set de recomandări pentru remedierea acestor deficiențe și pentru alinierea evidenței contabile a MAI la standardele legale și de transparență financiară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#audit mai #nereguli #Curtea de Conturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.