Audit la MAI: Curtea de Conturi a găsit nereguli de peste 400 de milioane de lei în evidența activelor

Subevaluări de aproape 50 de milioane de lei, uzură raportată în exces de peste 95 de milioane de lei, instalații de transmisie contabilizate incorect cu o diferență de 260 de milioane de lei și investiții finale în valoare de 57,6 milioane de lei raportate eronat ca lucrări neterminate – acestea sunt principalele nereguli descoperite de Curtea de Conturi în auditul financiar dedicat Ministerului Afacerilor Interne (MAI) pentru anul 2024. Raportul a fost examinat astăzi în cadrul ședinței Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

Auditorii au emis o opinie cu rezerve, argumentată prin multiple neconformități privind modul în care MAI a înregistrat și raportat valoarea activelor sale. Printre problemele majore se numără erorile din procesul de reevaluare a mijloacelor fixe, care au dus la subevaluarea unor bunuri imobile și a veniturilor cu circa 50 de milioane de lei. Totodată, neincluderea corecțiilor privind durata de utilizare a unor active a condus la o supraevaluare a uzurii cu peste 95 de milioane de lei, afectând semnificativ rezultatele financiare prezentate.

O altă deficiență majoră vizează infrastructura de comunicații. Instalațiile de transmisie, care constituie obiecte unice din punct de vedere tehnic, au fost contabilizate pe bucăți, ceea ce a dus la o subevaluare de aproximativ 260 de milioane de lei a acestui cont. Pe lângă acestea, investiții capitale deja finalizate în valoare totală de 57,6 milioane de lei nu au fost transferate în categoria mijloacelor fixe și au rămas raportate greșit ca lucrări în curs de execuție.

Raportul mai evidențiază și întârzieri semnificative în procesul de preluare a patrimoniului Serviciului 112, care a trecut oficial în subordinea MAI la 1 ianuarie 2024. Deși a fost elaborat proiectul actului de predare-primire, transferul nu a fost finalizat: inventarierea bunurilor nu a fost dusă la capăt, unele elemente patrimoniale nu au fost clar definite, iar componente importante ale activelor nu au fost incluse corect în documente.

Curtea de Conturi a formulat un set de recomandări pentru remedierea acestor deficiențe și pentru alinierea evidenței contabile a MAI la standardele legale și de transparență financiară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#audit mai #nereguli #Curtea de Conturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM