„Aurul lichid” al milionarului discret! Slusari explică cum prietenul lui Plahotniuc șantajează o țară întreagă

Un personaj cu patru cetățenii (Vaja Jhashi n.a) și dublă identitate, locuind peste hotare, este acuzat, de reprezentantul fermierilor Alexandr Slusari, că șantajează întreaga țară și folosește diverse mijloace media pentru a denigra fermierii autohtoni, în contextul suspendării activității fabricii de la ulei de la Bălți.

„În anul 2023, recolta globală a semințelor de floarea-soarelui a înregistrat un record de peste 750 de mii de tone, cu 20% mai mult față de anul precedent. Cu toate acestea, în septembrie-noiembrie, companiile din cadrul grupului Trans Oil au achiziționat masiv producția la un preț considerabil de scăzut, între 5,5 și 6 lei per kilogram, creând un dezechilibru financiar major pentru agricultorii locali”, susține Slusari.

Reprezentantul fermierilor, Alexandr Slusari, a denunțat practicile abuzive ale holdingului, care a profitat de datoriile uriașe ale producătorilor de cereale și oleaginoase. Cu toate acestea, fabricile de producție a uleiului vegetal, deținute tot de Trans Oil, nu au făcut stocuri de materie primă ieftină, ceea ce ar fi permis micșorarea semnificativă a prețului la ulei.

„Acești agricultori nu vor să comercializeze producția sub prețul de cost, oferit acum de Trans Oil. Prețurile bursiere la floare soarelui actualmente oscilează în jur de 9 lei. Evident că fermierii nu sunt de acord să tranzacționeze marfa cu 6,5 lei și cer cel puțin 7,5 lei, preț”, a punctat Slusari.

Acum, în fața lipsei de materie primă, holdingul solicită deschiderea importului din Ucraina, ignorând stocurile considerabile de floarea-soarelui existente în țară. Fermierii, conștienți de practicile injuste, refuză să-și vândă marfa sub prețul de cost impus de Trans Oil.

Slusari acuză compania transnațională de exploatare și control abuziv asupra ramurilor agroindustriale importante ale Moldovei, subliniind că aceasta nu are nicio legătură cu țara în afară de dorința de a obține profituri uriașe. El critică și inacțiunea organelor statale abilitate, care par să fie complice la aceste practici abuzive.

Ieri,, 26 martie, Guvernul anunța că s-a decis prelungirea măsurii pe un termen de 3 luni a importul grâului, porumbului și a semințelor de floarea-soarelui în Republica Moldova în baza unei licențe, în vederea menținerii pe piața internă a unui preț sustenabil din punct de vedere economic al produselor cerealiere autohtone.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii Trans Oil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața Republicii Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Aeroportul Internațional Chișinău a înregistrat în luna noiembrie un total de 5,7 milioane de pasageri, potrivit datelor oficiale privind distribuția traficului pe destinații. Cele mai solicitate rute rămân cele spre huburile mari din Turcia și Egipt, dar și către principalele capitale europene.

Istanbul se menține în fruntea clasamentului, cumulând 11,7% din totalul pasagerilor transportați în noiembrie. Pe locul doi se află Sharm el-Sheikh, cu 10,8%, destinație care continuă să atragă turiști moldoveni în sezonul rece.

Pe poziția a treia se situează Londra, cu 6,4%, urmată de orașele din proximitatea regională și europeană: București (4,6%), Milano (4,4%) și Viena (3,5%).

În segmentul destinațiilor cu o pondere medie în trafic se regăsesc: Varșovia – 3,2%, Paris – 3,1%, Tel-Aviv – 2,7%, Roma – 2,6%, Bologna – 2,4%, Dublin – 2,3%, Frankfurt și Veneția – câte 2,1%, Antalya și Erevan – câte 2,1%, Berlin – 1,9%, Bruxelles – 1,8%, Barcelona – 1,8%, Verona – 1,8% și Larnaca – 1,7%.

Destinațiile turistice tradiționale precum Baku, Atena și Hurghada au înregistrat câte 1,5% din traficul total, în timp ce rutele spre Napoli (1,4%), Dortmund (1,3%), Tbilisi (1,3%), Nürnberg (1,2%) și Düsseldorf (1,2%) au avut ponderi mai reduse.

Zborurile către Praga au reprezentat 1%, iar categoria „Altele” – care include destinații cu volume mai mici de pasageri – a cumulat 4,7% din totalul traficului.