„Aurul lichid” al milionarului discret! Slusari explică cum prietenul lui Plahotniuc șantajează o țară întreagă

Un personaj cu patru cetățenii (Vaja Jhashi n.a) și dublă identitate, locuind peste hotare, este acuzat, de reprezentantul fermierilor Alexandr Slusari, că șantajează întreaga țară și folosește diverse mijloace media pentru a denigra fermierii autohtoni, în contextul suspendării activității fabricii de la ulei de la Bălți.

„În anul 2023, recolta globală a semințelor de floarea-soarelui a înregistrat un record de peste 750 de mii de tone, cu 20% mai mult față de anul precedent. Cu toate acestea, în septembrie-noiembrie, companiile din cadrul grupului Trans Oil au achiziționat masiv producția la un preț considerabil de scăzut, între 5,5 și 6 lei per kilogram, creând un dezechilibru financiar major pentru agricultorii locali”, susține Slusari.

Reprezentantul fermierilor, Alexandr Slusari, a denunțat practicile abuzive ale holdingului, care a profitat de datoriile uriașe ale producătorilor de cereale și oleaginoase. Cu toate acestea, fabricile de producție a uleiului vegetal, deținute tot de Trans Oil, nu au făcut stocuri de materie primă ieftină, ceea ce ar fi permis micșorarea semnificativă a prețului la ulei.

„Acești agricultori nu vor să comercializeze producția sub prețul de cost, oferit acum de Trans Oil. Prețurile bursiere la floare soarelui actualmente oscilează în jur de 9 lei. Evident că fermierii nu sunt de acord să tranzacționeze marfa cu 6,5 lei și cer cel puțin 7,5 lei, preț”, a punctat Slusari.

Acum, în fața lipsei de materie primă, holdingul solicită deschiderea importului din Ucraina, ignorând stocurile considerabile de floarea-soarelui existente în țară. Fermierii, conștienți de practicile injuste, refuză să-și vândă marfa sub prețul de cost impus de Trans Oil.

Slusari acuză compania transnațională de exploatare și control abuziv asupra ramurilor agroindustriale importante ale Moldovei, subliniind că aceasta nu are nicio legătură cu țara în afară de dorința de a obține profituri uriașe. El critică și inacțiunea organelor statale abilitate, care par să fie complice la aceste practici abuzive.

Ieri,, 26 martie, Guvernul anunța că s-a decis prelungirea măsurii pe un termen de 3 luni a importul grâului, porumbului și a semințelor de floarea-soarelui în Republica Moldova în baza unei licențe, în vederea menținerii pe piața internă a unui preț sustenabil din punct de vedere economic al produselor cerealiere autohtone.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii Trans Oil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața Republicii Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Actualul mecanism de subvenționare post-investiții aplicat în agricultură este unul depășit și a dus, de-a lungul anilor, la acumularea de restanțe semnificative la plata subvențiilor către fermieri. Oficialul promite, însă, că toate plățile restante vor fi onorate, iar sistemul va fi reformat fundamental, a declarat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

„Mecanismul de subvenționare post-investiției, așa cum a fost aplicat ani la rând, de fapt a creat această acumulare an de an, care a pus presiune pe bugetul de stat și a generat restanțe. Am intrat în fiecare an cu fondurile AIPA împovărate de datorii. Un lucru cert vreau să-l menționez în fața fermierilor: ne vom onora obligațiile asumate și vor fi achitate aceste subvenții pentru care au fost efectuate investițiile în sector”, a declarat ministra Catlabuga.

Potrivit acesteia, problema nu este una nouă, ci una istorică, care s-a perpetuat din cauza întârzierilor în aprobarea bugetelor și a sistemului rigid de rambursare post-factum. „Această problemă nu a apărut acum. Să ne amintim, în 2015 bugetul de stat a fost aprobat abia în luna aprilie, iar agricultorii au rămas atunci în incertitudine. Situația s-a repetat și în perioada 2019–2021, când fermierii au cerut același lucru – achitarea la timp a subvențiilor”, a precizat ministra.

Catlabuga a recunoscut că modelul vechi a „povărat bugetul” și a creat incertitudine în sector, motiv pentru care Guvernul intenționează să treacă la un nou sistem de subvenționare preventivă, bazat pe obiective și rezultate, care să ofere fermierilor o mai mare stabilitate financiară.

„Da, poate într-adevăr e bine că programul nostru agricol a fost numit ironic ‘scris de un student din anul I’, pentru că e spus tare: trebuie să schimbăm acest concept. Vom implementa un program agricol comun, cu previzibilitate bugetară multianuală, care să treacă treptat de la subvenționarea post-investiții la una preventivă”, a adăugat ministra Agriculturii.

Acum cinci ani datoriile la subvenții se ridicau la 15% din totalulu fondului, iar în prezent acestea au ajuns la 90%.