Aurul strălucește din nou: +2,4% într-o zi, pe fondul temerilor globale

Cotațiile aurului au crescut puternic cu 2,4%, ajungând la 3062,2 dolari per uncie pe bursa Comex, marcând o revenire semnificativă în contextul tensiunilor geopolitice și al volatilității piețelor financiare. De la începutul anului, prețul aurului a urcat cu aproximativ 14%, potrivit datelor analizate de The Wall Street Journal.

Aurul înregistrase o scădere temporară la finalul săptămânii trecute și luni, pe fondul vânzărilor de profit realizate de investitori pentru a compensa pierderile din alte active, afectate de anunțul tarifelor comerciale agresive ale președintelui american Donald Trump. Totuși, începând de marți, trendul s-a inversat brusc, iar metalul prețios a recuperat o bună parte din pierderi.

Potrivit analiștilor de la Sucden Financial, dacă tensiunile comerciale dintre SUA și China continuă să escaladeze și dacă temerile privind accelerarea inflației se intensifică, aurul ar putea atinge noi maxime istorice în perioada următoare.

În contextul în care piețele bursiere sunt sub presiune, iar activele americane devin tot mai riscante, aurul își reafirmă statutul de activ de refugiu preferat de investitori în vremuri de incertitudine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #aur #tarife #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, economia regiunii din Stânga Nistrului a intrat într-o fază de contracție severă, cu o scădere de aproximativ 40% a vânzărilor de mărfuri, până la 435 milioane de dolari, cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii. N mai este vorba despre o ajustare temporară, ci despre o criză structurală care indică epuizarea modelului economic actual, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

Datele arată că 48,5% din totalul vânzărilor regiunii sunt realizate pe piața Republicii Moldova, malul drept. Economistul subliniază că această dependență nu este una marginală, ci reprezintă „axa de supraviețuire” a economiei locale. Fără acces la această piață, volumul vânzărilor ar scădea la un nivel incompatibil cu funcționarea minimă a regiunii.

Dacă se adaugă și România, care absoarbe 22,2% din vânzări, rezultă că peste 70% din mărfurile produse în regiune sunt consumate în spațiul românesc. Potrivit lui Ioniță, această realitate contrazice discursul politic tradițional și arată clar că producția este orientată spre Vest, nu spre Est.

Cumulat, Uniunea Europeană și Republica Moldova concentrează 86,1% din vânzările regiunii. Economistul subliniază că aceasta este o cifră decisivă, care demonstrează că piața reală a regiunii este una europeană, atât din punct de vedere al cererii, cât și al standardelor și canalelor comerciale.

În schimb, piața CSI a devenit marginală. Rusia este singura țară din acest spațiu prezentă în top 10 destinații, cu o pondere de 5,7%, iar întregul CSI cumulat abia ajunge la 6,2%. „Estul a ieșit practic din ecuația economică”, notează Ioniță și rămâne mai degrabă un element simbolic decât unul funcțional.

Potrivit analizei, regiunea din Stânga Nistrului nu mai este într-o etapă de dezvoltare, ci într-una de supraviețuire, posibilă exclusiv datorită pieței de pe malul drept și a țărilor UE, în special România. Orice șoc suplimentar – comercial, logistic sau politic – ar putea împinge economia sub pragul critic.

Veaceslav Ioniță concluzionează că datele din 2025 demonstrează o integrare economică de facto a regiunii din Stânga Nistrului în spațiul Republicii Moldova și al Uniunii Europene, însă fără beneficiile instituționale, investiționale și de stabilitate ale unei integrări formale. Această discrepanță explică profunzimea crizei actuale și limitele oricărei redresări rapide.